Ministrul Justiției Tudorel Toader nu a reacționat, nici după luni de zile, la propunerea de constituire în cadrul Ministerului Public a unei Direcții pentru investigarea drimelor comunismului și a infracțiunilor contra umanității.

Direcția ar urma să funcționeze ca entitate cu personalitate juridică, în structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație, condusă de un procurer-șef de direcție, după modelul DNA și DIICOT.

Asociația 21 Decembrie 1989 readuce, printr-un comunicat de presă, în dezbaterea actuala  din spațiul public privind raspunderea magistraților ca, în contextul in care Ministrul Justiției și-a anuntat intenția de a constitui în cadrul Ministerului Public o Direcție pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați. ar fi putut să se inițieze și constituirea în cadrul Ministerului Public a unei Direcţii pentru investigarea crimelor comunismului și a infracțiunilor contra umanității  - DICCIU.

Asociația 21 Decembrie nu a primit până în prezent un răspuns formal al Guvernului României și nici al Ministrului Justiției Tudorel Toader în aceasta problema.

“La acel moment, Asociatia 21 Decembrie considera ca Directia dorita de Ministrul Justitie ar putea fi chiar entitatea judiciara care sa ancheteze si infractiunile comise de procurori, judecatori si agentii guvernamentali ai Romaniei (inclusiv la CEDO) grupari organizate care au favorizat criminalii din perioada infractionala Decembrie 1989 - Iunie 1990, blocand solutionarea dosarelor si trimiterea in judecata timp de 27 de ani”, se arată în comunicat.

 

Asociația 21 Decembrie a dat publicității și următorul document:

 

ARGUMENT PENTRU RECONSTRUCTIA STATULUI DE DREPT IN ROMANIA

 I. In precedent, Asociatia “21 Decembrie 1989” a incredintat Ministrului Justitiei

un proiect de Ordonanta de Urgenta pentru constituirea in cadrul

Ministerului Public a unei Direcţii pentru investigarea crimelor

comunismului și a infracțiunilor contra umanității  - DICCIU, ca

entitate cu personalitate juridică, în structura Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condus de Procurorul

General printr-un procuror-sef de directie, asa cum functioneaza DNA

SI DIICOT. [ANEXE: proiectul OUG, hotarari CEDO, documentar]. În

înțelesul acestei ordonanțe de urgență, ,,crimele comunismului” sunt

acele fapte prevăzute de legea penală, săvârșite în scopul aplicării

de represalii, cu consecința încălcării drepturilor fundamentale ale

omului, ai căror autori sau (ceilalți) participanți la săvârșirea

acestora erau învestiți cu exercițiul autorității de stat sau de

partid în perioada regimului comunist, fapte comise impotriva

cetatenilor romani sau a oricaror alte persoane. Lor li se adauga

dosarele privind revolutia si mineriada, in care se inregistreaza cea

mai lunga si grava tergiversare a unui dosar penal din istoria recenta

a Curtii Europene a Drepturilor Omului si din sistemul judiciar din

Romania, tergiversare datorata exclusiv agentilor Statului Roman,

incepand cu dosarul nr. 97/P/1990.

 

  II.Infiintarea unei asemenea Directii pentru investigarea tuturor

crimelor agentilor regimului comunist, indiferent cand au fost

produse, este imperios necesara si oportuna pentru ca Statul Roman sa

dea, in sfarsit, curs unor obligatii decurgand inclusiv din art. 46

din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, de a respecta in mod

efectiv si a pune in opera  hotararile Curtii EDO privind asigurarea

dreptului la un proces echitabil inlauntrul unui termen echitabil si a

unei anchete efective si independente inclusiv cu privire la pozitia

anchetatorului in sensul in care s-a exprimat Curtea de la Strasbourg,

iar recent Inalta Curte de Casatie si Justitie prin completul condus

de Jud. COZMA Rodica, in hotararea de confirmare a Ordonantei de

redeschidere a dosarului Revolutiei, emise de Procurorul General

interimar Bogdan Licu.

 

  [A se vedea Hotararea CEDO din 2011 Asociatia 21

Decembrie 1989, Maries, Vlase s.a. c. Romania - paragrafele

133 si 134.]

 

  III.Intrucat procurorii militari care instrumenteaza aceste dosare

apartinand in cea ce priveste cariera militara, Ministerului Apararii

Nationale care este in acelasi timp parte responsabile civilmente in

proces, ca organizatoare de represiune, nu pot indeplini aceste

criterii de independenta a anchetatorului, asa cum si hotararile

Curtii Europene a Drepturile omului si o decizie a Curtii

Constitutionale nr.610/2007, au aratat, concluzia fireasca a oricarui

observator inependent si onest este ca unica modalitate de deblocare a

situatiei de nelucrare, tergiversare sau tratare injusta, de

respectare a dreptului la un proces echitabil, ramane infiintarea unei

astfel de Directii, care sa poata indeplini criteriile invocate,

eliberand ancheta de sub controlul procurorilor militari.

 

  Asociatia "21 Decembrie 1989" se asteapta ca dosarele recent

redeschise privind revolutia si mineriada, ca si cele privind crimele

anterioare ale comunismului sa fie instrumentate in mod just, de

echipe de cercetare a caror independenta fata de ministerele de forta

represiva sa nu poate fi pusa la indoiala, a caror integritate si

profesionalism sa nu poata fi contestate de urmasii victimelor si in

acest sens solicita infiintarea si organizarea de urgenta a Directiei

de investigare a crimelor comunismului, asa cum am descris-o mai sus

si in proiectul anterior prezentant de Ordonanta de urgenta pentru

infiintarea si organizarea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta

Curte de Casatiei si Justitie a Directie de Investigare a Crimelor

Comunismului si infractiunilor contra umanitatii.

  [A se vedea si Nerespectarea hotararii Curtii Constitutionale

nr.610/2007 si a hotararii CEDO Maszni c Romania la adoptarea Noului

Cod de Procedura Penala].

 

  IV. Asociatia “21 Decembrie 1989” a solicitat in precedent

Procurorului General al Romaniei si redeschiderea dosarelor

comunismului, fiind vorba de crime imprescriptibile asa cum Parchetul

de pe langa Inalta Curte de Casatiei si Justitie a instrumentat recent

si cum Curtea de Apel Bucuresti a stabilit in cazurile Visinescu si

Ficior, iar Inalta Curte de Casatiei si Justitie a Romaniei a

confirmat, insusindu-si consideratiile si jurisprudenta Curtii

Europene a Drepturilor Omului deschisa de cauzele Asociatia 21

Decembrie 1989, Maries, Vlase s.a. c. Romania, privind dosarele

Revolutiei din Decembrie 1989, si Asociatia  21 Decembrie  Maries (II)

Mocanu si Stoica c. Romania, privind Mineriada din 13-15 iunie 1990.

 

  V. Am reamintit ca pe rolul diferitelor Parchete din tara au existat

diverse plangeri ale membrilor asociatiilor si federatiilor fostilor

detinuti politic anticomunisti sau ale AFDPR, sau ale altor disidenti

si luptatori anticomunisti cum au fost Cicerone Ionitoiu sau Vasile

Paraschiv ori privind pe Gheorghe Ursu (si mult altii, sa ne ierte cei

pe care nu i-am mentionat) cercetari care au fost complet

neinstrumentate sau inchise sub pretextul prescriptiei de catre

procurori cu trecut comunist si la comanda securitatii, si insistam ca

acestea toate sa fie inventariate, sa fie facuta publica o informare

asupra situatiei fiecaruia si sa fie redeschise si extinse

cercetarile, unele sa fie conexate si instrumentate adecvat. Am

subliniat cu prilejul intalnirilor anterioare, ca nu trebuie uitat ca

victime ale comunismului criminal au fost si cei de la coletivizarea

fortata, si cei care au murit pentru libertate sub represiunea din

Decembrie ' 89 si 13-15 Iunie '90, tratamentele neomenoase,

represiunea, crimele fiind faptuite de agenti care au apartinut

regimului comunist!

 

  VI. Am subliniat ca Asociatia "21 Decembrie 1989" asteapta ca toate

declaratiile si Acordurile internationale sa fie urmate de fapte

concrete si de consecinte in plan judiciar, respectandu-se hotararile

Curtii Europene a Drepturilor Omului pentru astfel de fapte grave

privind istoria noastra recenta si ca delimitare de crimele

trecutului. In repetate randuri, Asociatia 21 Decembrie 1989 a

reclamat ca degringolada in care se afla multe din institutiile

Statului Roman astazi, a fost cauzata de fostii agenti ai regimului

comunist, ramasi nepedepsiti si neinlaturati din institutiile publice

sau din serviciile secrete militarizate si, bineinteles de coruptia,

indolenta si complicitatea sistemului judiciar, incepand cu Parchetul

militar si celelalte parchete si fara a uita instante militare ori

civile;

 

  VII. Asociatia 21 Decembrie 1989 l-a informat recent pe Procurorul

General al Romaniei, dl Augustin Lazar, ca la solicitarea anteriora de

interes public intemeiata si pe dispozitiile Legii nr. 544/2001,

solicitare privind dosarele comunismului, Asociatia “21 Decembrie

1989” a primit un raspuns in numele Procurorului General  semnat de

seful sectiei parchetelor militare, dl. general Cosneanu Gheorghe,

care a stat cativa ani angajat intern (director) in Ministerului

Apararii Nationale (ca angajat intern al MApN, incepand cu

ministeriatul Gabriel Oprea) parte responsabila civilmente si

organizatoare de represiune (colectivizari, decembrie 1989, iunie

1990) si care raspuns este complet inadecvat pentru o institutie a

statului de drept si o dezonoare pentru Ministerul Public, intrucat se

pretinde ca Asociatia 21 Decembrie 1989 nu ar avea nici o calitate

procesuala in dosarul Revolutiei si Mineriadei, desi Curtea Europeana a

Drepturilor Omului a pronuntat hotarari de condamnare a sistemului

Judiciar, la demersurile judiciare ale Asociatiei 21 Decembrie 1989,

iar la Inalta Curte de Casatiei si Justitie a Romaniei prezenta

Decizie de confirmare a ordonantei procurorului general interimar de

redeschidere a dosarului Revolutiei, Asociatiei i s-a recunoscut nu

doar calitatea de parte in dosar ci si rolul activ.

VIII. Prin decizia CEDO din 2011 in cauza Asociatia 21 Decembrie

1989, Maries (I) si Vlase c. Romania, s-a constatat nu doar încălcarea

dreptului la viaţă în cazul tinarului Nicusor Vlase (a carui asasinare

la Brasov in decembrie 1989 nu a fost investigata nicodata adecvat) ci

şi încălcarea dreptului la viaţă privată, protejat prin art.8 din

Convenţie, în cazul lui Teodor Mărieş, care, ca urmare a implicarii

sale in demersuri inclusiv judiciare pentru aflare adevarului si

stabilirea vinovatiilor, a fost supus unei supravegheri secrete de

către structura Ministerului de Interne (UM 0215, UM 0962, DIPI,

actualmente DGIPI) şi de ofiteri ai Serviciulii Roman de Informatii,

după 1990, în baza unei legi a siguranţei naţionale, din 1991, produsă

de Virgil Măgureanu, alt pus sub acuzare în aceste dosare, ale cărei

dispoziţii încalcă atât Constituţia cât şi Convenţia EDO.

IX. Asociatia 21 Decembrie 1989 a prezentat conducerii Ministerului

Public si exemplul de buna practica al Curtii de la Strasbourg, care a

dispensat-o imediat de dosarele aflate in prezent pe rolul CEDO (

cauze privind de asemenea, dosarele revolutiei si mineriadei) pe

judecatoarea din partea Romaniei, d-na Iulia Motoc, care a facut

declaratie de abtinere intrucat sotul dumisale a preluat la sfarsitul

anului 2015 portofoliul Apararii - Ministerul Apararii Nationale

implicat in dosar [a se vedea scrisoarea din ianuarie 2016 a Grefei

Curtii EDO]. Anterior, este cunoscut ca judecatorul din partea Romaniei la CEDO,

dl. Corneliu Barsan, s-a retras de la solutionarea dosarelor CEDO deschise la initiativa sociatiei 21 Decembrie intrucat s-a invocat calitatea de martor in dosarul privind evenimentele din 13-15 iunie - in 1990 fiind decanul Facultatii de Drept al Universitatii din Bucuresti, calitate in care a tinut o sedinta cu minerii in chiar sediul devastat si ocupat al Ligii Studentilor din Universitate.

 

  X. Si, nu in ultimul rand, Asociatia 21 Decembrie 1989 subliniaza ca

reteaua de coruptie si crima organziata care a capturat statul roman a

fost creata tocmai de acesti actori nepedepsiti pentru implicarea in

actiunile criminale din perioada Decembrie 1989 - Iunie 1990 sau la

mineriadele din 1991 si 1999, pentru tergiversarea solutionarii juste

si distrugerea sau tainuirea probelor, asasinarea martorilor, arderea

cadavrelor, ori prin secretizare documentelor si ordinelor militare de

represiune (cazul Ministerului Apararii -jurnale de lupta, Serviciului

de Telecomunicatii Speciale, convorbirile si ordinele transmise

telefonic sau prin radio, Ministerul Transporturilor (pentru trasnport

terestru si aerian) Serviciului Roman de Informatii - dosarele

Dambovita 1,2). Totodata, Statul Roman ar trebui sa exercite actiunea

in regres impotriva celor vinovati de tergiversare, inclusiv pentru

recuperarea sumelor platite de Stat victimelor ca dezdaunare pentru

tergiversarea dosarului 97/P/1990 .

•