„Spioana” nu putea fi nimeni alta decât Mata Hari. De-a lungul istoriei omenirii, cu siguranță nu a fost singura femeie care a spionat, folosindu-se ori de mintea sa, ori de farmecele sale. Dar ea, Mata Hari este o „vedetă” a spioanelor. Iar Paulo Coelho, oprindu-se asupra poveștii ei de viață, a scris, astfel, un nou bestseller. „Spioana” se găsește deja în în librării.

„Spioana”, volumul scris de Paulo Coelho este o promisiune a uneni lecturi fascinante. Paulo Coelho este unul dintre cei mai mari romancieri ai lumii. Cărțile sale, traduse în 81 de limbi și editate în peste 170 de țări au atins, până în prezent, vânzări de peste 210 milioane de exemplare în întreaga lume. În România, cărțile scrise de Coelho au fost vândute în peste un million trei sute de mii de exemplare.

„Sunt o femeie care s-a născut în epoca nepotrivită, și nimic nu mai poate schimba lucrurile. Nu știu dacă lumea își va aminti de mine, dar dacă așa va fi, mi-aș dori să mă țină minte nu ca pe o victimă, ci ca pe o persoană care a luat hotărâri curajoase și a plătit fără teamă prețul ce trebuia plătit”. – Paulo Coelho, „Spioana”.

„Spioana”, un nou bestseller de Paulo Coelho, a apărut în toamna lui 2016 aproape simultan în peste 35 de limbi, printre care: engleza, portugheza, franceza, germana, italiana, ebraica, polona, spaniola, suedeza, araba, turca, norvegiana etc.  Ediția în limba română, publicată de Editura Humanitas Fiction, este deja disponibilă în librării.

„Spioana”. Iată fișa de spioană a lui Mata Hari.

Mata Hari. „Spioana”. Singura ei vină: a fost o femeie liberă. Mulți îi pot găsi multe alte vini. Dar, oare, a fost vina ei că era deștaptă, frumoasă, răpitoare, inteligentă?

La începutul efervescentei Belle Époque, pe scenele de la Scala și Olympia, dansatoarea Mata Hari aprinde imaginația contemporanilor săi. Are bărbații la picioare și forța de a-i manevra după plac: artiști, aristocrați, diplomați și oameni de stat sunt tot atâtea marionete în jocul ei periculos. Dar zarurile sorții nu cad de multe ori la fel, iar tânăra, aflată mereu într-o frenetică reinventare de sine, scapă din mâini frâiele propriei vieți.

„Spioana”? O dansatoare care a șocat și a fermecat publicul. O curtezană care a sfidat rigorile vremii. O spioană – poate cea mai faimoasă – care i-a subjugat pe puternicii zilei. Înalta societate a adulat-o și a detestat-o, ziarele au elogiat-o și au condamnat-o. Sub numele de Mata Hari a devenit un mit, iar arma ei a fost seducția.

La aproape un secol de la moartea ei, Paulo Coelho recompune, pornind de la documente de arhivă nepublicate, portretul captivant al uneia dintre cele mai enigmatice, curajoase și independente femei din istorie. De la copilăria într-un orășel olandez, la viața traumatizantă alături de un ofițer alcoolic în Java și până la anii de glorie în capitala Franței.

„Spioana” e un puzzle fascinant și o lecție admirabilă despre echilibrul fragil dintre nonconformism și luciditate.

Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle), s-a născut probabil la 7 august 1876  și a murit, executată, la 15 octombrie 1917. s-a născut în Leeuwarden, afost căsătorită cu un ofițer olandez de origine engleză, Campbell MacLeord, la vârsta de 18 ani. A divorțat, apoi a umblat  prin Europa devenind celebră ca dansatoare, curtezană și spioană în serviciul Germaniei în timpul primului Război Mondial. A fost condamnată și executată de un pluton de execuție francez, în 15 octombrie 1917, pentru spionaj. Plutonul era alcătuit din 12 soldați. Se spune că Mata Hari și-a dat haina de piele jos de pe ea în fața plutonului, înainte să fie executată. A fost o spioană cu preocupări duble: a spionat pentru Franța, apoi pentru Germania.