Într- un interviu acordat Agerpres, Eduard Hellvig a vorbit despre riscurile crizei din Ucraina la adresa securității României. El exclude o amenințare militară. Pentru moment.

Nu excludem demonstraţii de forţă şi provocări din partea Rusiei”. Afirmația aparține directorului SRI, Eduard Hellvig, și a fost făcută într-un interviu publicat ieri de Agerpres, dedicat contextului geopolitic complicat de la granița de est a țării noastre. În interviu, Hellvig a apreciat că „actuala criză din Ucraina nu reprezintă o ameninţare militară iminentă”. ”Pentru moment”, a ținut el să puncteze, explicând că autoritățile române sunt preocupate ”în mod deosebit” de escaladarea tensiunilor în zona Mării Negre, respectiv de ”posibila revenire a Rusiei la Gurile Dunării.”

Foarte important de menționat este faptul că interviul a fost publicat ieri, în ziua în care la București s-a aflat generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR).

„Noi, în partea noastră de lume, nu avem decât două variante: ori ne ancorăm definitiv în spațiul valorilor democratice occidentale, ori eșuăm ca stat.”

Ne mai vorbind de faptul că, în ultimele zile, mai mulți oficiali importanți din SUA au venit la București, ca, de pildă, congresmenul republican Mike Turner, sau Frank Rose, asistentul însărcinat cu controlul armamentului al Secretarului american de Stat.

Încălcări ale spațiului aerian

„Deşi sunt puţin probabile acţiuni agresive, sub formă de «război hibrid», nu excludem demonstraţii de forţă şi provocări din partea Rusiei. Spre exemplu, sunt posibile încălcări ale spațiului aerian național sau acțiuni de spionaj asupra exercițiilor aliate în Marea Neagră”, a explicat Eduard Hellvig, în interviul acordat Agerpres.

Cu toate acestea, Hellvig admite că actuala criză din Ucraina „afectează interesele strategice ale României în regiune, în ansamblul lor”. El a dat drept exemplu „securizarea frontierelor UE și NATO, europenizarea Republicii Moldova, situația românilor din Ucraina, democratizarea regiunii extinse a Mării Negre și asigurarea securității energetice”.

„Noi, în partea noastră de lume, nu avem decât două variante: ori ne ancorăm definitiv în spaţiul valorilor democratice occidentale, ori eşuăm ca stat. Cazul Ucrainei trebuie, în opinia mea, să fie un permanent semnal de alarmă că nu există cale de mijloc. De aceea, România nu-şi poate permite jumătăţi de măsură în aplicarea legii şi în respectarea normelor democratice”, a conchis Hellvig.

„SRI are nevoie de o nouă lege pentru a-și desfășura munca operativă”

În interviul acordat Agerpres, directorul SRI a vorbit și despre Legile Big Brother, respinse de Curtea Constituțională, dar și despre nevoia modificării legilor siguranței naționale, care ”datează de la începutul anilor `90”. El a catalogat drept o ”prioritate” schimbarea cadrului legislativ în baza căruia SRI își desfășoară munca operativă. ”Eu sunt convins că, prin dialog, vom găsi cea mai potrivită soluție, care să permită SRI să-și îndeplinească misiunea și care, totodată, să respecte dreptul cetățenilor la viață privată”, a spus Hellvig. În legătură cu Legile Big Brother, el a insistat că vidul legislativ generat de respingerea lor de către CCR ”afectează potențialul operațional al SRI, cu consecințe greu de anticipat asupra securității naționale. ”Practic, SRI se confruntă cu restricții privind recursul la anumite capabilități tehnice. Și, din păcate, în majoritatea situațiilor, aceste capacități nu pot fi înlocuite cu alte mijloace de investigare”, a spus Hellvig.

NATO vrea să aducă armament greu în România

NATO va anunța „foarte curând” o decizie privind pozi ționarea de echipamente militare grele ale Alianței pe teritoriul Ro mâniei. Declarația a fost făcută ieri de către generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa (SACEUR). El s-a aflat la București, prilej cu care s-a întâlnit cu premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Dușa.

FOTO: Gen. Philip Breedlove, în conferința de la Ministerul Apărării FOTO: AGERPRES

„Da, această decizie va fi anunţată foarte curând. Sunt sigur că atunci când lucrul acesta se va întâmpla, România va răspunde prompt, ca de fiecare dată, și va fi de acord cu prepoziționarea acestei tehnici, fiind întotdeauna un partener de încredere pentru NATO”, a spus Breedlove, în conferinţa de presă comună cu ministrul român al Apărării Naţionale. În context, Mircea Duşa a punctat că există deja discuţii la nivel tehnic.

Gen. Breedlove a fost primit ieri, la Palatul Cotroceni, de preşedintele Klaus Iohannis cu care a discutat, printre altele, despre situaţia „instabilă” din Ucraina.

Potrivit unui comunicat de presă al Președinției, „domnul general Breedlove a reafirmat că NATO dorește rezolvarea diplomatică a conflictului din Ucraina și că scopurile organizației sunt exclusiv defensive”. .

În întâlnirea avută la Palatul Victoria, premierul Victor Ponta i-a mulțumit generalului „pentru angajamentul NATO în consolidarea capacităţii de apărare a României şi a reconfirmat angajamentul ţării noastre pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate ca stat membru NATO”.