Cea mai valoroasă carieră de piatră din județul Constanța a fost retrocedată ilegal, după ce Arhivele Naționale au ascuns două documente timp de 11 ani

În urmă cu un an, EVZ a relatat povestea unui om de afaceri care a cumpă- rat o carieră de piatră cu patru milioane de euro, iar după câțiva ani s-a pomenit că o parte din aceasta – respectiv 20 de hectare – a fost retrocedată unor bătrâ- ne. Este cazul celei mai cunoscute cariere de piatră din județul Constanța, situată pe raza comunei Lumina, satul Sibioara. Granitul din această locație, exploatat neîntrerupt din anul 1965, este singura resursă minerală conformă pentru construirea digurilor marine. De aici, și interesul. Relatam în articolul nostru că avocatul bătrânelor, celebrul Ionel Hașotti, a obținut retrocedarea după ce a susținut în fața instanțelor de judecată că „nu există dovadă că există o exploatare de carieră” pe terenul în litigiu. Legea interzicea retrocedarea carierelor.

O nouă verificare la Arhivele Naționale

După un an de la ancheta noastră, se dovedește, încă o dată, că EVZ a avut dreptate. Și nu doar în privința faptului că retrocedarea s-a făcut prin fraudă. Acum există dovezi de necontestat și în privința faptului că bătrânele nu aveau dreptul la niciun metru de teren. În toamna anului 2016, prefectul județului Constanța, Adrian Nicolaescu, a inițiat un proces pentru anularea titlului de proprietate emis în baza hotărârii de retrocedare. El a cerut Arhivelor Naționale o nouă verificare a proprietăților deținute de Nicolae Tudorancea, bunicul și „autorul” bătrânelor. Așa au apărut două înscrisuri care fac lumină în acest caz tenebros. Primul dintre ele atestă că, la recensământul agricol din anul 1941, Nicolae Tudorancea deținea doar zece hectare de teren agricol. Al doilea atestă că, în anul 1953, statul comunist a naționalizat proprietatea abandonată a lui Tudorancea, care măsura atunci doar 8 hectare de teren agricol.

Moștenirea lui Tudorancea a fost retrocedată, integral, în 2004

Însă cele opt hectare au fost deja retrocedate, în anul 2004, către Lucreția Păsculescu, fiica cea mică a lui Nicolae Tudorancea și mătușa clientelor lui Ionel Hașotti. Numele lui Nicolae Tudorancea figurează pe titlul de proprietate al Lucreției Păsculescu, acesta fiind singurul document care a rămas în urma procedurii. În mod misterios, celelalte acte de retrocedare, inclusiv documentele de Arhivă, au dispărut cu totul. La fel de misterios, timp de 11 ani, Arhivele Naționale Constanța au înaintat instituțiilor de fond funciar diverse documente, dar niciodată până acum nu au transmis cele două înscrisuri. Fostul director al instituției, istoricul Virgil Coman, a decedat anul trecut. Acesta era un colaborator apropiat și fost student al lui Puiu Hașotti – profesor universitar de istorie, fost senator și ministru, dar mai presus de toate chiar fratele avocatului care a obținut retrocedarea carierei Sibioara, Ionel Hașotti.

De ce nu face prefectul plângere penală

​Deși Arhivele Naționale au transmis documentele menționate către prefectul județului Constanța în data de 21 aprilie 2017, acesta din urmă nu a sesizat organele de urmărire penală, deși cazul merita investigat sub aspecul indiciilor de constituire a unui grup infracțional organizat. Între timp, moștenitorii reprezentați de avocatul Ionel Hașotti se judecă în contradictoriu cu Prefectura, solicitând daune materiale în cuantum de 500.000 de euro. Aceștia reclamă faptul că au fost puși în posesia terenului minier abia în 2016, deși câștigaseră hotă- rârea de retrocedare în anul 2008. Pentru toată această perioadă de întârziere, clienții cunoscutului avocat pretind contravaloarea lipsei de folosință a terenului minier.

O plasă de legături

Și alte aspecte îl leagă pe politicianul Puiu Hașotti de cazul retrocedării de la Sibioara. Acesta a fost președintele PNL Constanța. La momentul desfășurării procesului de retrocedare (n.r. – 2006-2008), primarul din Lumina, Ioan Roman, îi era subordonat pe linie politică. Roman a angajat o avocată care avea sediul profesional pe strada AS Pușkin nr. 19A Constanța. La aceeași adresă funcționa și Fundația Brătianu, fondată chiar de politicianul Puiu Hașotti. Avocata Primăriei Lumina a lipsit de la singurul termen de recurs, delegând în locul ei un alt avocat, la rândul său apropiat fostului senator Puiu Hașotti. Necunoscând dosarul, acesta din urmă nu a formulat apărări. Nu în ultimul rând, în cazul retrocedării de la Sibioara a fost implicat și fostul prefect Eugen Bola, rudă cu politicianul Puiu Hașotti și cu fratele acestuia.

Cu acte false

Una din moștenitoarele de la Sibioara, Elena Mitrofan, a mai fost implicată într-o retrocedare controversată în comuna Mihail Kogălniceanu, fiind reprezentată de același avocat Ionel Hașotti. Ea a revendicat terenul de sub hotelul Emi, unde sunt cazați soldații americani. Mitrofan a prezentat comisiei de fond funciar un act care atesta că bunica ei ar fi deținut respectiva suprafață în anul 1949, în vecinătatea proprietarului Barbu Teșeleanu. Însă acesta din urmă avea doar zece ani în 1949, așa cum reiese din datele înscrise pe monumentul său funerar. Fiind minor nu putea fi proprietar de terenuri. În cadrul unei contestații, bătrâna a depus încă o dată actul de schimb din 1949, însă acesta, deși avea un conținut identic, era scris de o altă mână, cu o grafie diferită. În ciuda aparențelor de fals, clienta lui Ionel Hașotti nu a fost cercetată penal.