Șapte state din Europa Centrală și de Est se opun gazoductului North Stream, afirmând că este contrar intereselor europene și amenință să destabilizeze și mai mult Ucraina.

În luna septembrie, un grup de companii europene a semnat un acord cu Gazprom în scopul de a dubla capacitățile gazoductului North Stream, care leagă Rusia și Germania, pe sub Marea Baltică, ocolind Ucraina.

Proiectul scoate practic Rusia din izolarea pe care tot UE a impus-o, prin sancțiunile economice și politice, deschizând calea Moscovei spre Germania și, mai departe, spre restul Europei Occidentale și permițându-i în același timp să țină în șah Ucraina.

Ideea nu a produs prea mare entuziasm în Estul și Centrul Europei. O scrisoare, redactată pe 26 noiembrie, care face apel la o analiză mai atentă și la o „dezbatere cuprinzătoare” la summit-ul european de luna viitoare, a fost semnată de Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia.

România, Bulgaria și Slovenia nu au semnat încă documentul, deși acesta a ajuns în cancelariile celor trei state, menționează surse diplomatice citate de EurActiv.

Premierul bulgar Boyko Borrisov a anunțat deja oficial că Sofia nu va semna petiția. Ce nu a spus șeful guvernului țării vecine este că Bulgaria speră să profite de pe urma tensionării relațiilor dintre Moscova și Ankara, care ar putea determina Rusia să renunțe la ideea unui gazoduct care să treacă prin Turcia și se va întoarce la vechiul proiect South Stream, care ar aduce gazul rusesc pe sub Marea Neagră în Bulgaria. Acest proiect a fost abandonat acum câteva luni, după proteste europene, tocmai pentru că ocolea Ucraina, lăsând-o astfel total dependentă de umorile Moscovei, de vreme ce Putin putea simultan să livreze gaze spre Occident și să închidă robinetul la Kiev.

Mirek Topolanek, fost premier al Cehiei, actualmente însărcinat cu proiectul altui gazoduct, EastRing, care să lege Europa Centrală de Sudul continentului, a realizat o documentație serioasă privind efectele North Stream pe care a înaintat-o Comisiei Europene.

EurActiv, care a consultat documentele cehului, a ajuns la concluzia că varianta extinsă a North Stream va permite Rusiei să nu livreze gaze decât Germaniei (via North Stream I și II și gazoductul Yamal).

De asemenea, documentele arată că dacă North Stream este întărit, Ucraina nu va mai fi nici măcar capabilă să-și mențină sistemul propriu de transport al gazelor, care probabil va fi abandonat.

Aceasta ar însemna că cele peste 5 milioane de metri cubi care tranzitează Ucraina, Moldova, Macedonia și Grecia, nu vor mai fi livrați, nemaiavând rută de transport.

Topolanek avertizează că state precum Bulgaria și România, dacă nu vor mai fi, țări de tranzit, vor avea mari dificultăți în negocierile cu Rusia.