Epidemia de rujeolă din România izbucnită acum doi ani e departe de a se fi terminat. Așa cum medicii avertizau încă de la început, imediat ce vremea se încălzește numărul cazurilor crește din nou. Acesta este al 55-lea deces

Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România, raportate până la data de 25 mai 2018 este de 13.563, din care 55 de decese, a anunțat Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile - CNSCBT.

Cel de-al 55-lea deces datorat rujeolei, confirmat serologic și prin izolare virus, a fost raportat la un copil în vârstă de doar 3 luni, din jud. Iași.

Din cele 237 de cazuri de îmbolnăvire noi raportate în ultima săptămână, cele mai multe sunt în Constanța (63) și Buzău (60), urmate de Iași (33), București (26) și Satu Mare (16).

Vaccinul care dă organismului imunitatea contra rujeolei poate fi făcut, la copii, la vârsta de un an.

Epidemia de rujeolă a început în România în primăvara anului 2016 și s-a suprapus cu o lipsă acută de vaccin pe piața din România.

Conf.Dr.Tudor Ciuhodaru a alcătuit un mini-ghid cu ce trebuie să știţi despre această boală:

- Rujeola este o boală infecţioasă acută. La cei neimunizaţi evoluţia acestei viroze este adesea severă şi potențial letală.

- Este o boală extrem de contagioasă. Simplu contact cu virusul rujeolic duce aproape sigur la îmbolnăvire. Toţi pacienţii necesită izolare 7-10 zile.

- Evoluează endemoepidemic cu epidemii mai extinse la 3-5 ani.

- Virusul este mult mai activ în lunile reci şi cu soare puţin. Are o sensibilitate crescută la căldură şi ultraviolete. Are un timp scurt de supraviețuire (mai puțin de 2 ore) în aer sau pe suprafețe.

- Receptivitatea este generală, de 95-100%, indiferent de vârstă. Trecerea prin infecție asigură o imunizare durabilă, pentru tot restul vieții dar principala metodă eficientă de prevenire a bolii rămâne vaccinarea.

- Sursa este persoana infectată. Nu există purtători sănătoşi. Transmiterea se face frecvent direct de la persoana infectată, mai ales în cele 2-4 zile fără simptome de la începutul bolii, prin intermediul picăturilor de salivă și a secrețiilor nazale în timpul tusei, strănutului, râsului sau vorbirii. Transmiterea prin contactul cu obiectele contaminate este rară.

- Măsurile de prevenţie constau în imunizare şi respectarea strictă a regulilor de igienă referitoare la tuse, strănut, utilizarea batistei şi a şerveţelelor de unică folosinţă, spălarea corectă a mâinilor. Virusul prezintă sensibilitate crescută la soluţiile de curăţare.

- Intervalul de timp scurs între momentul infectării şi momentul apariției primelor simptome poate varia între 7 și 18 zile.

- Simptomele definitorii ale pojarului sunt febra înaltă (ce se normalizează în câteva zile) şi erupţia ca focul. Mai precis, apar pete de diferite dimensiuni (mici, cât gămălia unui ac sau mai mari până la 1-3 cm), de culoare roz/roșu, neregulate, ușor ieșite în relief, catifelate la palpare, care dispar la apăsare și au tendința să se unească între ele. Petele apar de obicei în timpul nopții, mai întâi în spatele urechilor, apoi pe față (în prima zi), pe gât (a doua zi), urmând ca în 2-3 zile să se întindă pe tot corpul iar în momentul în care erupția cuprinde membrele, încep să pălească petele de la nivelul feței, ele retrăgându-se în ordinea în care au apărut. Tipic pentru rujeolă este apariţia semnului Koplik: mici pete albicioase având un centru gri-albăstrui, care apar pe mucoasa obrajilor, în dreptul molarilor.

- Tratamentul se face obligatoriu în condiţii de izolare şi este simptomatic şi de suport. Se impune repausul la pat cu evitarea efortului fizic și hidratarea corespunzătoare (aport crescut de apă, sucuri naturale de fructe, supe, ceaiuri). Scăderea temperaturii se poate face cu medicamente pe bază de ibuprofen sau paracetamol.