Românii sunt pro-vaccinare. De ce a scăzut atunci rata IMUNIZĂRII în România
- Maria Anghel
- 28 aprilie 2017, 12:46
Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică, pe 10 aprilie 2017, proiectul Legii Vaccinării, act normativ care stabilește cadrul legal de vaccinare, dar și de achiziționare a vaccinurilor și care fusese anunțat încă din anul 2015.
În acest context, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES a realizat un sondaj pentru a evalua percepţiile publice faţă de prevederile proiectului legii vaccinării supus dezbaterii, dar şi opiniile populaţiei cu privire la subiectul imunizării copiilor.
87% dintre cei intervievați consideră că afirmația „beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile reacțiilor adverse” este adevărată, în schimb, doar 64% dintre respondenți consideră că afirmația „reacțiile adverse ale vaccinurilor sunt mai mari decât beneficiile acestora” este falsă. Proporția cea mai mare a intervievaților care consideră că este falsă această afirmație se poate observa în rândul celor cu vârsta între 36 și 50 de ani și a celor din mediul rural; în schimb, procentul celor care consideră afirmația drept falsă crește odată cu nivelul de educație.
83% dintre participanții la cercetare cred că imunizarea cu vaccinurile din schema națională de vaccinare este un lucru bun, întrucât copiii trebuie vaccinați și 15% dintre persoane cred că unele vaccinuri nu sunt bune pentru copii. Acestora din urmă li se alătură 1% din eșantion, care cred că vaccinarea este un lucru rău pentru copii. Procentul celor care au opinii favorabile vaccinării este în creștere odată cu vârsta respondenților, iar o proporție mai mare de intervievați care cred că unele vaccinuri nu sunt bune pentru copii găsim în regiunile de sud ale țării (Sud, București, Dobrogea).
Aproape trei sferturi dintre participanții la studiu cred că obligația de a informa cu privire la calendarul de vaccinare, beneficiile și riscurile vaccinurilor este în primul rând a medicilor de familie (72
Principalele cauze pentru care rata vaccinării a scăzut în România, în ultimii ani, conform celor intervievați, sunt acelea că lipsesc vaccinurile (27%) și că au fost mediatizate unele cazuri de îmbolnăviri în urma vaccinării (27%); mai sunt amintite drept cauze părerile personale ale părinților (17%), campaniile anti-vaccinare promovate de anumite personalități publice (10%), dar și slaba calitate a informării părinților (7%).
Cei mai mulți dintre români ar alege să-și vaccineze un copil nou născut
Dacă ar avea un nou-născut, 94% dintre participanții la studiu ar alege să îl vaccineze conform schemei naționale de vaccinare și 5% ar alege să nu facă acest lucru. Informații cu privire la calendarul de vaccinare, beneficiile și riscurile vaccinurilor și le-ar lua cea mai mare proporție dintre respondenți de la medicul de familie (64%), medicul pediatru sau alți specialiști (30%).
92% dintre intervievați au auzit de epidemia de rujeolă din România. Principala cauză a epidemiei, din perspectiva participanților la cercetare, este nevaccinarea (43%); totuși, 28% dintre respondenți nu știu sau nu răspund atunci când sunt întrebați care ar fi, în opinia lor, cauza epidemiei.
De proiectul legii vaccinării, lansată recent în dezbatere publică de către Ministerul Sănătății, au auzit 39% dintre intervievați.
Ar trebui sancționați părinții care aleg să nu-și vaccineze micuții?
Un procent ridicat dintre participanții la cercetare consideră că una dintre sancțiunile pentru părinții care nu își imunizează copiii conform Schemei Naționale de vaccinare ar trebui să fie primirea de amenzi (36%), iar alta – suportarea cheltuielilor în caz de îmbolnăvire (33%); o cincime dintre intervievați cred că fiii/fiicele acestor părinți nu ar trebui primiți în colectivitate, iar 11% cred că astfel de părinți ar trebui să fie acuzați de rele tratamente aplicate minorului. 18% dintre participanții la cercetare cred că părinții care nu-și vaccinează copiii conform respectivei scheme nu ar trebui sancționați, întrucât nevaccinarea este un drept al lor.