Editura Evenimentul si Capital

REZULTATE RECENSĂMÂNT 2011. Suntem prea puţini. Cum recuperăm?

10natalitate_shutterstock
Autor: | | 55 Comentarii | 5975 Vizualizari

Datele provizorii ale recensământului arată o diminuare a populaţiei cu două milioane, iar persoanele active, care susţin economia, sunt din ce în ce mai puţine. Creşterea natalităţii ne-ar putea scoate din impas, dar nu în viitorul apropiat, ci în cel îndepărtat.

Primele rezultate furnizate la încheierea recensământului au confirmat temerile şi esti mările specialiştilor: populaţia a scăzut cu două milioane. Informaţiile provizorii ale Institutului Naţional de Statistică arată că au fost recenzate 19,6 milioane de persoane. Cifra nu reprezintă populaţia efectivă a României, însă diferenţa între aceasta şi cea finală nu poate fi foarte mare. Primele date privind populaţia efectivă a ţării se vor publica la începutul anului 2012. Comparativ, la recensământul anterior, realizat în 2002, România avea 21,7 milioane de locuitori, iar la cel din 1992-22,8 milioane. Cine pe cine duce în spate Din cauza numărului mare al românilor plecaţi la muncă peste hotare, în ţară creşte îngrijorător raportul între populaţia inactivă şi cea activă, care susţine, de fapt, economia. "Avem cea mai slabă rată de ocupare din Europa, de aproximativ 57%, iar raportul dintre inactivi şi activi o să tot crească. De aici vine nefericirea. O ţară cu patru milioane de salariaţi este un dezastru", spune Ilie Şerbănescu, analist economic şi fost ministru al Economiei. El precizează că ţările dezvoltate care se confruntă cu problema depopulării apelează la străini. "Dar la noi, unde salariile sunt atât de mici, cine să vină? Salariile acestea ne protejează pe noi de imigranţi", spune analistul economic. Ilie Şerbănescu apreciază că politicile de încurajare a natalităţii ar putea avea rezultate, însă peste un număr mare de ani. Aceste programe de stimulare ar presupune prime de naştere, programe de protecţie pentru mame şi copii, precum şi sprijin pentru taţi. Încurajarea natalităţii presupune costuri uriaşe Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice, apreciază că redresarea situaţiei demografice nu poate proveni decât din creşterea natalităţii. "Evoluţia depinde de nivelul natalităţii, concret, de numărul de copii pe care îi naşte o femeie", precizează el, menţionând că încurajarea natalităţii presupune programe costisitoare pe care bugetul actual nu ar avea cum să le suporte. "Mai mult, vine un an electoral, în care priorităţile sunt, cu siguranţă, altele". Criza puternică se va resimţi începând cu 2020 Pe de altă parte, în vremuri de criză economică, iniţierea unor astfel de programe nu este recomandată. "Există riscul creşterii numărului de naşteri în rândul populaţiei dezavantajate", explică specialistul. El precizează că reducerea natalităţii începând cu 1990 va avea efecte economice puternice după 2020. Atunci, generaţiile născute după revoluţie vor trebui să întreţină economic populaţia vârstnică, numeroasă. Anul 2060: doi oameni activi la un pensionar Perspectivele nu sunt sumbre doar pentru România, ci şi pentru întreaga Europă. Un raport realizat de Eurostat arată că numărul de pensionari din ţările UE va creşte în următoarele decenii. Până în 2060, se va ajunge la un raport de numai doi oameni activi pentru fiecare persoană în vârstă de cel puţin 65 de ani. Rata de mortalitate va fi mai ridicată decât cea de natalitate în Uniunea Europeană, începând cu 2015, iar Marea Britanie va avea, probabil, cea mai mare populaţie din UE -77 de milioane- şi se va situa înaintea Franţei şi a Germaniei. "Evoluţia depinde direct de numărul de copii născuţi de o femeie." VASILE GHEŢĂU, Centrul de Cercetări Demografice Citiţi  şi:

  • România numărată. 19,5 milioane de locuitori plus un nerecenzat: Victor Ponta

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Recensământ 2011

libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate