Relaţia INCREDIBILĂ dintre Nicolae Ceauşescu şi poetul care A STAT 11 ANI LA ÎNCHISOARE. Detalii INEDITE făcute publice de Nicolae Manolescu

Nicolae Manolescu făcea la lansarea volumului „Cazul Artur” şi exilul românesc. Ion Caraion în documente din Arhiva CNSAS, o dezvăluire uluitoare despre scriitorul Ion Caraion şi Nicolae Ceauşescu.

Nicolae Manolescu explica "evoluţia" lui Caraion, după ieşirea din închisorile comuniste, printr-o bombă biografică. În iarna '45-'46, trei tineri plănuiau scoaterea unei reviste a tineretului comunist. Ei erau Virgil Ierunca, Ion Caraion şi Nicolae Ceauşescu! Dupa zile şi nopţi de proiecte, dezbateri şi propuneri de colaboratori, grupul s-a dezmembrat şi publicaţia n-a mai apărut. La câteva timp dupa luarea puterii, Nicolae Ceauşescu a avut o întrevedere cu poetul, căruia i-a promis tot sprijinul, numai să nu-i ceară să-l numească într-o funcţie politică! Numai literar-publicistică... Ceea ce s-a şi întâmplat.

Editat de Institutul Naţional pentru memoria Exilului Românesc în 2006, volumul „Cazul Artur” şi exilul românesc. Ion Caraion în documente din Arhiva CNSAS cuprinde dosarul de informator al scriitorului Ion Caraion. După 11 ani de închisoare, în 1964 este recrutat de Securitate şi i se oferă eliberarea în schimbul statutului de informator. Primeşte numele de cod „Nicolae Anatol”, apoi pe cel de „Artur” şi face periodic rapoarte până în 1981, când se stabileşte în Elveţia

Poet şi eseist de primă linie de la începutul anilor 1940, orientat spre stânga democrată, dar neangajat partinic, Ion Caraion era, totuşi, un critic la adresa debutului sovietizării ţării. Drept care, este închis de două ori, condamnat la muncă silnică pe viaţă şi eliberat în primăvara lui 1964, cu puţin înaintea "marii eliberari a deţinuţilor politici", datorită Angajamentului obţinut de Securitate, ca informator, cu numele conspirativ "Nicolae Anatol".

Bancnota care a ajuns să valoreze o avere. Ai toate șansele să te îmbogățești

Cea mai periculoasă melodie pentru șoferi. Este cunoscută în România, dar și în alte țări

Aşa a început activitatea de informator a lui Stelian Diaconescu, numele real a lui Ion Caraion, fiind repede ajutat să reintre în publicistica românească, devenind redactor şef la "Gazeta literară" şi membru în conducerea Uniunii Scriitorilor.

Datorită fostelor prietenii cu intelectuali din exil, poetul devine principalul exponent al Securităţii, cu numele de cod "Artur", privind "neutralizarea activităţii ostile ţării noastre, desfăşurate de unele vârfuri secţionare ale emigraţiei intelectuale din Franţa şi colaboratori ai postului de radio Europa Liberă".

Dosarul de delator al lui Caraion (21 august 1964 - 4 august 1981) cuprinde circa 400 de pagini pline de nume, gânduri, idei reproduse foarte fidel de agent, cele mai substanţiale privindu-i pe prietenii săi Virgil Ierunca şi Monica Lovinescu.

Turnătoriile, redactate cu condei de scriitor, se refereau, în anii '60-'70, si la Leonid Dimov, Dumitru Ţepeneg, Paul Goma, Nicolae Breban, N. Steinhard, Marin Preda, Nina Cassian, Ion Negoiţescu, Emil Manu şi mulţi alţi scriitori din exil şi din ţara.

Chiar dacă, după 1980, când a rămas împreună cu soţia şi fiica în Elveţia, poetul a adoptat o poziţie de disident, atacând virulent regimul din ţară, argumentele sale nu mai convingeau. Mai ales că Securitatea, prin intermediul revistei "Săptămâna", condusă de Eugem Barbu şi C.V. Tudor, a lansat o campanie de compromitere a lui Caraion prin publicarea unui aşa numit "Jurnal", prin care se urmărea dezbinarea exilului românesc.

Ion Caraion s-a născut în 1923 în Pălici, judeţul Buzău, şi a murit în 1986 în Elveţia, la Lausane.