Editura Evenimentul si Capital

Radu Șerban, ambasadorul României la Tokyo. Diplomatul vorbește despre controversatul proiect al liniei creditate de japonezi. „Sper ca în 2020 să circulăm cu metroul până la Otopeni”

Radu Șerban
Autor: | | 0 Comentarii | 818 Vizualizari

Radu Șerban, ambasadorul României în Japonia, vorbește despre relațiile bilaterale economice și culturale, despre investițiile nipone în România și despre linia de metrou până la Otopeni, care ar trebui finalizată înainte de Olimpiada din 2020.

Evz: Ați declarat, la începutul mandatului dvs, în urmă cu trei ani, că prioritară va fi promovarea intereselor economice ale României în Japonia și atragerea de finanțări japoneze în țara noastră. Ce ați reușit din ce v-ați propus?

Radu Șerban: Aș spune că, din punct de vedere economic, nu numai că a crescut volumul schimburilor comerciale și al investițiilor, dar numărul locurilor de muncă create de firmele japoneze în România, a crescut de la 20.000, la aproape 40.000, prin investiții. Capitalul investit de firmele nipone la noi este, în principal, în industria auto. Am avut patru întâlniri cu președintele alianței Renault- Nissan,Carlos Ghosn, care mi-a propus să organizăm o misiune de afaceri în Japonia, condusă de un membru al guvernului român, pentru atragerea de investitori. Sper să realizăm misiunea în primăvară lui 2016. Schimburile comerciale bilaterale au atins 600 milioane de dolari anual. De asemenea, am reușit să echilibrăm importurile prin exporturi de lemn și produse din lemn. Pentru prima dată, suntem pe cale să obținem autorizarea exportului românesc de carne de porc pe piață niponă. Lucrăm și pentru deschide- „Sper ca în 2020 să circulăm cu metroul până la Otopeni” rea pieței la carnea de pasăre și de vită și cred că, în 3-4 ani, putem ajunge la un miliard de dolari schimburi comerciale. Economia României este bine cotată de agențiile nipone de rating. În sfera turismului, am înregistrat un an record, 2014, când țara noastră a fost vizitată de peste 16.000 de japonezi.


Japonezii pronunță „Rumania”. Eu am făcut o solicitare pentru a schimba asta și oriunde merg le spun: „România” vine de la Roma și le povestesc despre Romulus și Remus.


- Ce ne puteți spune despre proiectul liniei de metrou până la Aeroportul Otopeni, finanțat cu 320 de milioane de euro împrumut de la Banca Japoneză pentru Cooperare Internațională, unul dintre consultanții pe acest proiect fiind, de asemenea, japonez ?

- Acordul de credit a fost semnat în 2010 și aprobat prin lege, în România. Au început timid studii de prefezabilitate, s-a redus numărul de stații, o dată, a doua oară, astfel încât investiția să fie de sub un miliard de euro. Sper să găsim cofinanțări de la UE sau din altă parte. Noi trebuie să finalizăm până în 2020. Eu rămân optimist și sper ca anul acesta să înceapă lucrările. Anul acesta s-a aprobat suma pentru studiul de prefezabilitate și primele exproprieri. Nu vreau să par cinic, dar i-am spus și domnului ministru Matache: este al optulea ministru al Transporturilor cu care vorbesc, din aprilie 2012. Este un proiect simbol al relației bilaterale și le-am spus că în momentul în care vor începe lucrările, avem șansa unei întâlniri la nivel înalt, pentru că niciodată un prim-ministru n-a vizitat România. Condiția să organizăm meciurile din Campionatul European de Fotbal a fost să avem legătura București- Otopeni. Un credit, chiar și ODA (pentru dezvoltare– n.r.) costă. Eu plătesc acest credit, chiar dacă nu folosesc banii, ei nu zac undeva, ci trebuie să întrețin acest credit și e păcat. Dacă vom reuși să lucrăm la acest proiect, vom avea colaborări foarte bune și cu alte firme japoneze. I-am spus și ministrului: „verificați, domnule ministru, nu avem un credit mai avantajos în România decât acesta. Perioadă de grație, dobândă, perioadă de rambursare. Noi nu ne mai calificăm pentru ODA din 2007, de când am intrat în UE. Aici s-a făcut o excepție, pentru că discuțiile începuseră înainte. Când avem 350 de milioane de euro atât de ieftin, ar fi păcat să nu-i folosim!

- După 2 ani fără energie nucleară, în urma accidentului de la Fukushima, Japonia a repornit, recent, primul reactor de acest tip, în ciuda protestelor. Credeți că se poate repeta coșmarul?

- Am ajuns acolo în martie 2012, exact la un an după dezastrul de la Fukushima – tripla tragedie: cutremur, tsunami și catastrofă nucleară. Chiar și după închiderea tuturor reactoarelor nucleare, care produceau 30% din energia electrică a țării, ei nu au avut întreruperi de curent. O țară care are astfel de capacități de producție are o forță imensă. Asta m-a impresionat. Am discutat destul de mult, cu diverse cercuri, despre viitorul Japoniei. Opinia mea a fost atunci, ca economist, că economia japoneză nu va putea rezista fără energie nucleară. Ținând cont că e insulară, nu are resurse, nu are hidrocarburi, pe termen lung se va reveni la nuclear. Ei sunt p r a g m a - tici, au făcut schimburi de experiență cu mai mulți, cu francezii, de pildă, care au cea mai mare pondere a folosirii energiei nucleare în lume. În orice tragedie, există și o oportunitate. Aceasta este: crearea de noi tehnologii și japonezii știu să facă foarte bine acest lucru și să evite ca într-o situație asemănătoare, să se mai întâmple ceva.

Relații culturale

Japonezii sunt oameni care admiră cultura, iar în domeniul muzical excelează. Avem doi dirijori japonezi la orchestre din România (Filarmonica din Brașov și cea din Târgu-Mureș). Asociația Muzicală Japonia-România, condusă de o japoneză, organizează an de an un concurs de muzică românească, cu interpreți japonezi. Premiul este o excursie în România! Anul trecut am reușit să duc la Tokyo, de Ziua Națională, un cor de 30 de copii din Alba-Iulia, care au cântat colinde și cântece românești. Muzica românească este apreciată în Japonia. De asemenea, Constatin Brâncuși este foarte cunoscut în această țară - există 13 sculpturi originale ale lui Brâncuși, în Japonia. În 12 octombrie o să avem un simpozion la Muzeul din Yokohama despre Brâncuși. Sculptorul român a avut un discipol japonez, Isami Noguci. În acel muzeu avem „Pasărea”, întruna dintre săli și alături avem o lucrare a lui Noguci: „Omagiu lui Brâncuși”. Am cerut și mi s-a promis sprijinul Japoniei pentru includerea complexului de la Târgu-Jiu pe lista monumentelor UNESCO.




Alte articole din categoria: Economie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate