Justitie
Propunerile lui Macovei privind simplificarea procedurii de ridicare a imunității parlamentare au fost depuse în Parlament
Potrivit proiectului, în Comisia juridică votul asupra cererii de ridicare a imunității parlamentare a unui senator, deputat, ministru sau fost ministru va fi deschis, în Plen va fi vot electronic deschis, iar ședințele vor fi publice. În plus, Comisia juridică va întocmi şi adopta un raport în termen de maximum 24 de ore iar Plenul Camerei din care face parte senatorul sau deputatul vizat se va pronunța prin vot în maximum 24 de ore.
Potrivit propunerilor, Comisia juridică și Plenul ar verifică exclusiv dacă există indicii privind comiterea unei fapte penale, pe baza referatului procurorilor prin care se cere aprobarea reținerii, arestării sau percheziției. Este interzisă luarea unei hotărâri pe considerente de oportunitate sau pe evaluarea probelor din dosar, aceasta fiind atributul exclusiv al judecătorilor. Dacă parlamentarul vizat de o cerere de reținere, arestare sau percheziție nu este prezent la ședința de Plen în care se votează această cerere, poate trimite în scris punctul său de vedere, care va fi citit în Plen.
Opt cereri respinse
În ultimii ani, ”din 9 cereri de ridicare a imunității, Parlamentul a tergiversat și apoi a respins 8 astfel de cereri, prin vot secret şi cu invocarea unor motive care au depăşit competenţa Parlamentului şi au intrat în domeniul puterii judecătoreşti”, arată Macovei. ”Am argumentat în proiectul pe care l-am scris că rolul Parlamentului în aceste proceduri trebuie să constea numai în verificarea existenţei unor indicii privind comiterea unor fapte penale, pe baza motivării din referatul procurorilor, și nu în examinarea sau interpretarea probelor, așa cum a arătat și Curtea Constituțională a României prin Decizia 319/19.06.2013. Curtea a afirmat că “examinarea de către Parlament”, prin Camerele sale, sau de către comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, „a probelor care stau la baza cererii de reţinere, arestare ori percheziţie a unui deputat sau senator ori a cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, asemenea unui organ de jurisdicţie, ar echivala cu admiterea unei ingerinţe a Parlamentului în activitatea altor autorităţi publice, în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat”, mai susține europarlamentarul PDL.
Alt exemplu
În aceeași Decizie, Curtea Constituțională a dat exemplul Bundestag-ului din Germania, unde “nu se realizează un examen al probelor, iar decizia adoptată nu conţine o calificare a ceea ce este corect ori greşit sau o constatare a vinovăţiei ori nevinovăţiei”.
Recomandările noastre
