Prevederea apare într-un proiect de ordonanță de urgență privind riscul seismic. Cei evacuați beneficiază, potrivit draftului, de cheltuieli de întreținere
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei a elaborat draftul unei ordonanțe de urgență privind atribuțiile pe care ar trebui să le aibă primarii, pentru combaterea riscului seismic. Documentul propune ca edilii să poată inclusiv să dispună evacuarea celor care stau în imobilele „pricol public”. În draft, chiar așa sunt denumite clădirile cu bulină roșie.
Oficialii ministerului spun că este necesară această măsură, pentru că multe imobile nu au fost reconsolidate în anii trecuţi din cauza refuzului proprietarilor de a se muta şi a semna pentru punerea în siguranţă a clădirilor. Edilii vor putea evacua proprietarii imobilelor care sunt încadrate în clasa I de risc seismic şi prezintă pericol public, dacă le oferă alternativă de cazare şi le achită cheltuielile legate de întreţinere, se specifică într-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă elaborat de specialiştii din cadrul ministerului Dezvoltării.
Săli aglomerate
Mai mult, în nicio clădire cu risc seismic gradul I nu va putea funcționa un restaurant sau să se desfășoare orice altă activitate care implică săli aglomerate, precum săli de spectacole, săli de întruniri, încăperi pentru expoziţii, muzee, cluburi, cinematografe, comerţ, cazinouri, discoteci şi altele asemenea. Încăperile situate la parter se consideră săli aglomerate în cazul în care se pot întruni simultan cel puţin 200 de persoane.
Bucureştiul, ce mai periculoasă Capitală
În expunerea de motive care însoțește proiectul de ordonanță sunt citate mai multe documente. Potrivit unei analize a Băncii Mondiale (2004), dar și a rapoartelor de cercetare ale oamenilor de știință români și străini, în București se estimează cel mai ridicat risc seismic dintre toate capitalele din Europa și este unul din cele mai vulnerabile 10 orașe din lume. Alte orașe sunt de asemenea expuse acestui risc; astfel 65% din populația urbană a țării este expusă pericolelor seismice. Cutremurele majore au avut loc periodic în România, evenimente fiind înregistrate în 1802, 1829, 1838, 1940, 1977 și 1986.
În București, un număr de 2.563 de blocuri au fost identificate ca având nevoie de consolidare structurală, fiind vulnerabile în cazul unui cutremur, potrivit specialiştiilor Ministerului Dezvoltării consultaţi de EVZ.
Numărul blocurilor cu bulină s-a triplat în ultimii 17 ani
Bătrânele imobile din centrul Bucureştiului, construite înainte de 1940, au fost însemnate pentru a trage un semnal de alarmă vizavi de pericolul la care sunt expuşi oamenii care locuiesc în ele. În anul 1999, pe vremea când ministru al Lucrărilor Publice era Nicolae Noica, pe blocurile care se puteau prăbuşi la un cutremur similar cu cel din 1977 au fost montate bulinele roşii. Evenimentul zilei a publicat, în acelaşi an, într- o pagină de ziar, lista celor 110 imobile încadrate în clasa I de risc seismic. La acea vreme, mulţi preşedinţi de asociaţii nu erau de acord ca acea tăblie de avertisment să fie montată pe faţada blocurilor. De ce? Pentru că, din acel moment, preţul apartamentelor sau garsonierelor scădea vertiginos, iar acest lucru nu era deloc pe gustul „şefilor de bloc“. Deşi au trecut 17 ani de atunci, „vârstnicele“ blocuri au îmbătrânit şi mai tare, iar numărul acestora s-a triplat. Pe site-ul municipalității este ataşată, la loc de cinste, o listă care demonstrează că Bucureştiul deţine, în prezent, 177 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public şi alte 173 încadrate în clasa I de risc seismic. În cazul în care începe consolidarea acestora, oamenii vor fi mutaţi în cele două „blocuri gemene“ de la Piaţa Naţiunilor Unite deţinute de Primăria Municipiului Bucureşti. (Mihai Oprea)
Recomandările noastre
