Locotent- colonelul (r) Constantin Cișmigiu a fost inspector în Direcția Penitenciarelor, în anii cei mai negri ai comunismului și i-a luat apărarea, în fața judecătorilor, lui Alexandru Vișinescu. CNSAS susține că a lucrat pentru Securitate

Torționarul Alexandru Vișinescu, fostul comandant al deținuților politici de la Râmnicu -Sărat, a fost însoțit la procesul în care este acuzat de crime împotriva umanității de un personaj misterios. La ieșirea din sala de judecată, el s-a recomandat sec: Constantin Cișmigiu, fost inspector în cadrul Administrației Penitenciarelor în anii ‘60. Misiunea lui: se ocupa de inspecţia „pe linie de personal şi resurse umane”.

Cișmigiu a precizat că viața în pușcăriile comuniste nu era chiar rea. „Normele de hrană erau stabilite «de sus», nu este adevărat că era frig în celule, aveau rație de lemne, câte 40 de kilograme, iar mâncarea era suficientă. În România nu a fost comunism”, susține Cișmigiu.

Cercetătorii Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) au scotocit trecutul lui Constantin Cișmigiu (82 de ani) și au descoperit că acesta a fost lucrător al Securității și că a adus grave atingeri libertăților fundamentale unor deținuți.

FOTO: Alexandru Vișinescu

Ofițer -superior

Potrivit datelor din dosar, Revoluția din Decembrie 1989 l-a prins pe Cișmigiu cu gradul de locotenent –colonel de S e c u r i t a t e , ofițer în cadrul Direcției a IVa. Acuzațiile CNSAS se leagă de perioada din cariera lui Cișmigiu, din anii '80.

Pe 25 octombrie 1984, în penitenciar a fost depus Gicu Albu, arestat pentru delapidare. Acuzația: ar fi furat de la stat 300.000 de lei. Cazul a ajuns la Cișmigiu, care a cerut de la Securitate, pe 7 decembrie 1984, dosarul deținutului, document din care a aflat că, în urmă cu ceva ani, acesta dorea să înființeze un partid de opoziție. „Să fie lucrat, cât e închis, prin dosarul Anarhicul. Să se apropie de el informatorul Ninel, cu care se află în relații. Să fie introdus în camera 26, celulă prevăzută cu mijloace speciale T.O. (tehnică operativă, adică microfoane - n. r.)”, a dictat Cișmigiu. Deținutul nu trebuia scos la muncă și a dispus efectuarea unor controale care vizau corespondența și pachetele pe care le primea.

Închis și înlănțuit

Un alt dosar deschis din ordinul lui Constantin Cișmigiu este DUI „Rotaru”, deschis în ianuarie 1985, și-l avea ca subiect pe Viorel Roventu din Penitenciarul București, condamnat la 25 de ani închisoare pentru furt din avutul obștesc în cazul „Osica”. Pe 10 ianuarie 1985, Cișmigiu a aprobat deschiderea dosarului „Rotaru”, pentru că deținutul a sustras armament și muniție de la postul de Miliție din comuna Osica de Jos. Inițial, acesta fusese condamnat la moarte.

Deoarece în închisoare Roventu era violent, i s-au pus lanțuri la picioare.

„Are o conotație negativă”

Având în vedere aceste documente, CNSAS a cerut Curții de Apel București, în ianuarie 2015, să constate că a fost lucrător al Securității. Pe 6 iunie, judecătorii au respins solicitarea CNSAS, decizia poate fi contestată. Cișmigiu nu este de acord cu acestă acțiune și susține următoarele: „Este adevărat că, în perioada 1954 – 1971, am activat în diverse funcții ca ofițer în cadrul fostei Direcții Generale a Penitenciarelor, pe linie de cadre și învățământ, iar în perioada 1971 - 1989 am îndeplinit funcția de șef birou și, ulterior, cea de șef serviciu (specialist principal) în cadrul aparatului de Contrainformații militare pentru unitățile de Pompieri și Penitenciare”. „Am apărat ordinea constituțională de la vremea respectivă”, s-a apărat fostul ofițer. El susține că măsurile pe care le-a luat au avut un caracter preventiv. Mai mult, arată că dacă va fi declarat lucrător al Securității acesta îi va afecta imaginea. „O hotărâre în prezenta cauză va putea avea consecințe negative atât în ceea ce privește cuantumul pensiei, cât și cu privire la onoarea și demnitatea de militar, că admiterea sintagmei de lucrător al Securității are o conotație negativă, denigratoare, cu sens disprețuitor, batjocoritor”, arată Cișmigiu.