Liderii statelor membre NATO urmează să cadă de acord, săptămâna aceasta, asupra unui plan pe termen lung pentru dezvoltarea mijloacelor de apărare ale Alianței în estul Europei.

Zilele acestea s-a discutat mult despre crearea unor baze permanente ale NATO în Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și România, pentru a face față pericolului rusesc. Publicația germană „Frankfurter Allgemeine Zeitung” a scris că bazele militare vor fi utilizate pentru logistică, recunoaștere și planificare a misiunilor și vor avea fiecare între 300 și 600 de angajați permanenți din mai multe națiuni. Cifrele exclud trupele, a căror desfășurare este limitată în Europa de Est, printr-un tratat din 1997, între Rusia și NATO.

Dar „contingente reduse” ale NATO vor fi prezente la toate aceste baze militare, în permanență, arată sursa citată, făcând referire la un plan al Alianței, pe acest subiect.

Răspuns la pericolul rusesc

În plus, NATO ar putea avea o forță de reacție rapidă de 4.000 de militari, gata pentru participarea la misiuni în Europa de Est în șapte zile. „Financial Times” scria, sâmbătă, că ar fi vorba despre 10.000 de soldați.

Planul urmează să fie discutat la summitul din Newport, Țara Galilor, în 4-5 septembrie. De altfel, Polonia, statele baltice și Canada au cerut anularea Tratatului din 1997 dintre Rusia și NATO, potrivit publicației germane „Der Spiegel”, care citează surse anonime din cadrul Alianței și din guvernul german.

NATO și-a suspendat cooperarea cu Rusia, în luna mai, în urma izbucnirii conflictului din estul Ucrainei cu separatiștii pro-ruși susținuți de Moscova.

NATO, mai vizibilă în Est

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a precizat, ieri, că Alianţa Nord-Atlantică va deveni „mai vizibilă” în statele membre din flancul estic, prin constituirea unei forțe avansate care să răspundă rapid ameninţărilor, dar, pentru a nu încălca Actul Fondator Rusia-NATO, nu vor fi constituite baze permanente în aceste ţări. „Trupele vor fi furnizate de aliați, prin rotație, și efectivele ei ar putea ajunge la câteva mii - cuprinzând soldaţi din forţele terestre, aeriene şi navale”, a explicat el. „Va fi o forţă restrânsă, dar capabilă să lovească puternic, dacă va fi necesar”, a mai spus oficialul NATO.

Rasmussen a adăugat că alte iniţiative avute în vedere constau în modernizarea unor elemente de infrastructură națională, precum aeroporturile și porturile. De asemenea, se vor ameliora culegerea şi transmiterea de informaţii, la fel ca şi planurile defensive, şi se vor desfăşura mai multe aplicaţii militare în diferite locuri.

Ucraina vrea să facă parte din NATO

Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a declarat că Executivul de la Kiev va înainta Parlamentului un proiect de lege pentru a anula statutul de țară nealiniată și va relua apropierea de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, începută de fostul președinte ucrainean Viktor Iușcenko, în 2004. Renunțarea la politica de nealiniere ar fi primul pas în direcția unei aderări la Alianța Nord-Atlantică. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a precizat, însă, că este prea devreme pentru a aprecia cât timp va dura procesul în urma căruia Ucraina ar putea deveni membră a Alianței. El a mai spus că problema aderării la NATO va putea fi abordată cu autoritățile de la Kiev abia după adoptarea respectivei legi de către Parlamentul ucrainean, cel mai probabil după alegerile legislative din 26 octombrie.