Mai multe agentii spatiale pregatesc calatorii spre Planeta Rosie cu echipaj uman Flora intestinala (microbiom) intr-o asemenea calatorie lunga si periculoasa poate suferi diverse modificari; acestea au fost studiate intr-o simulare a calatoriei care a durat mai bine de 500 de zile in cadrul proiectului Mars500.

 

De ani de zile se planuieste o calatorie spre Marte – Planeta Rosie. In ciuda faptului ca in anii ’80 se credea ca in 2000 vom pasi pe solul acestei planete, pana in prezent nimeni nu s-a aventurat in aceasta calatorie riscanta. Cu actualele tehnologii o calatorie spre Marte dureaza luni de zile si, pe langa riscurile tehnice inerente ale unui drum atat de indelungat, alte pericole ii pasc pe curajosii astronauti. Printre acestea la loc de cinste sunt radiatiile cosmice – adica particulele care vin din Univers din procesele care au loc in stele si care, interactionand cu atomii organismului, pot duce la afectiuni grave, mai ales atunci cand afecteaza ADNul. Pe Pamant suntem protejati de aceste radiatii de catre atmosfera care absoarbe mare parte din razele cosmice si de catre campul magnetic terestru, care, la randul lui, deviaza parte din fluxul de particule. Intr-o calatorie spre Marte astronautii vor trebui sa poarte costume speciale, care sa absoarba cat mai mult din razele cosmice.

Daca radiatia cosmica este un pericol bine cunoscut, nu acelasi lucru se poate spune despre posibilele transformari care au loc in organismul astronautilor datorate regimului alimentar si al stresului generat de aceasta aventura.

Un studiu recent a studiat modificarile florei intestinale (microbiomului), adica a tipului de bacterii care se gasesc in intestin, in cadrul proiectului Mars500. Mars 500 este cea mai importanta simulare a unei calatorii spre Marte, efectuata intr-un laborator  la Moscova, si in cadrul careia sase astronauti (trei rusi, doi erropeni si un chinez) au stat inchisi intr-un mediu care simula o nava in drum spre Marte, dar si o iesire pe planeta Rosie, pe o durata de 520 de zile, in anii 2010-2011 (de pe 3 iunie 2010 pe 4 noiembrie 2011). “Astronautii” care au participat la Mars500 au ramas inchisi intr-un modul cilindric, care nu avea nicio fereastra, iar comunicarea cu exteriorul se facea cu ajutorul microfoanelor care se comportau la fel ca in spatiu (adica aveau o intarziere in primirea raspunsului care corespundea cu distanta echivalenta fata de Pamant).

Pe durata proiectului Mars500, dar si intr-o perioada de sase luni dupa terminarea proiectului, au fost efectuate analize ale materiei fecale ale astronautilor, pentru studiul modificarilor care au loc in flora intestinala, tinand cont de faptul ca astronautii consumau in special alimente conservate.

Daca la inceput flora intestinala era specifica, fiecare dintre cei sase participanti la experiment avand propriul amestec de bacterii, s-a constatat ca pe masura ce trecea timpul aceasta flora devenea din ce in ce mai asemanatoare, concluzia fiind ca atunci cand persoanele traiesc in medii inchise flora intestinala evolueaza si ajunge sa fie limitata, ceea ce duce la asemenarea pomenita. Rezultatele acestui studiu au fost publicarte recent in revista Microbiome.

Schimbarile care au avut loc in flora intestinala a “astronautilor” au dus la modificari ale nivelului acizilor grasi care regleaza comportamentul intestinului. Aceste modificari pot avea efecte negative asupra intregului organism, care sunt inca studiate.

Concluzia studiului efectuat este ca intr-o calatorie spre Marte astronautii trebuie sa aiba un regim alimentar care sa permita mentinerea unei flore intestinale cat mai variate, de aceasta depinzand sanatatea fizica dar si psihica a curajosilor care s-ar aventura in aceasta calatorie.

La ora actuala exista mai multe proiecte a diverselor agentii spaziale, precum NASA dar si SpaceX, care doresc sa ajunga pe Marte cu echipaj uman in urmatorii ani. Calatoria de pe Pamant spre Marte ar putea dura circa 8 luni de zile, o perioada foarte indelungata, in care efectele asupra organismului sunt inca studiate – atat din punct de vedere fizic cat si psihic.

 

 

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro