Concluziile ministrului Daea, după raportul alimentelor cu dublu standard de calitate. Câte din cele analizate diferă

Concluziile ministrului Daea, după raportul alimentelor cu dublu standard de calitate. Câte din cele analizate diferă

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a prezentat astăzi concluziile raportului privind despre dublul standard al alimentelor. Ministrul a precizat că nu poate să facă o comparație clară, întrucât nu s-au analizat acelaşi produs de la acelaşi producător.

" 9 alimente din 29 analizate sunt diferite faţă de ţările din Vest", a adăugat Petre Daea, spunândcă este vorba de diferenţe calorice la parizerul de porc și la conserve de peşte.

„Nu pot să fac o comparație dacă nu am același produs, realizat de același producător. Astfel, am trimis scrisori la mai mulți miniștri - din Franța, Olanda, Belgia, Austria -, știind că nu putem da răspunsuri dacă nu avem același produs. Am socotit necesar să informăm Comisia Europeană că nu dispunem de proceduri ca să determinăm standardul dublu. Iată că, în data de 13 am transmis această informație CE și am informat că am făcut demersurile necesare pentru a preleva probe”, a declarat Petre Daea.

Ministrul Agriculturii a mai precizat că va trimite Comisiei Europene rezultatele pe procedurile prezentate, solicitând accelerarea procesul de reglementare. 

"Vom transmite tuturor europarlamentarilor români să analizeze concluziile pe care noi am reușit să le alegem în această perioadă. Este nevoie de o metodologie de comparație unitară europeană", a afirmat acesta.

Rodica Tănăsuică, Director al Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, a prezentat diferenţele dintre alimentele analizate:

1. Pate de porc: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă

2. Conservă de peşte: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă

3. Cârnaţi pentru grătat: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă

4. Pate de ficat: diferenţa între produsul din România şi cel din Cehia în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă

5. Bacon cuburi: diferenţa între produsul din România şi cel din Belgia în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă

6. Şuncă de porc: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă

7. Conservă macrou: diferenţa între produsul din România şi cel din Franţa în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă

8. Conservă hering: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă

9. Conservă macrou: diferenţa între cantitatea de peşte disponibilă în conservă