Opinii EVZ
Dreptate pentru Macedonia, la 10 ani de la invitarea în NATO, la summitul de la București. Pulsul Planetei
La 27 de ani de la dobândirea independenței și după 25 de ani de negocieri cu Grecia, astrele s-au așezat și Macedonia – FYROM- Fosta Republică Yugoslavă a Macedonia, cum era recunoscută ca nume pe arena internațională – a reușit să încheie un acord cu Grecia pentru a-și valida numele.
Miercuri urmează ca acordul să fie prezentat la Berlin Cancelarului german Angela Merkel de către premierul socialdemocrat Zoran Zaev, pentru că această realizare face posibilă negocierea pentru accederea la UE, decizia urmând să fie adoptată la Consiliul European din 28-29 iunie, în timp ce summitul NATO de la Bruxeles, din 10-11 iulie, ar putea să-i facă dreptate Macedoniei, invitată acum 10 ani să adere la Alianță dar fiind blocată de veto-ul grec pe nume.
Eforturile nu au fost simple nici în această etapă, în ciuda voinței politice manifestată de ambele părți, cu premieri tineri și progresiști, mai departe de blocajele naționaliste. Prima parte a etapei finale a fost stabilită în negocierile de la Viena, din 25 aprilie, ultima rundă în care Ministrul de Externe macedonean Nikola Dimitrov a tranșat elementele de bază cu Ministrul grec de Externe, Nikos Kotzias, în prezența negociatorului american, trimis special al ONU pentru această dispută, Matthew Nimetz. Premierii Alexis Tsipras și Zoran Zaev au încheiat acordul, pe care populația macedoneană îl va consfinți printr-un referendum la finalul acestui an.
Disputa a apărut chiar din 1991, la câștigarea independenței de către Macedonia, după prăbușirea fostei Yugoslavii, din cauza numelui care coincidea cu provincia greacă cu același nume. Cum noul stat slav, cu populație vobind o limbă mai apropiată de bulgară decât de limba sârbă, a revendicat și exhibat simbolurile vechii Macedonii grecești, începând cu Alexandru Macedon, Grecia a considerat că aceasta se substituie provinciei sale și că poate formula, prin această construcție identitară, revendicări la adresa teritoriului grec.
Pașii făcuți pentru redenumirea aeroportului din capitala Skopje – Skopje Airport în locul numelui de Alexandru Macedon - și a autostrăzii ce leagă Grecia de Macedonia, devenită din Alexandru cel Mare - Autostrada Prieteniei, au fost premizele pentru încheierea disputei care a dus la blocarea drumului Macedoniei spre Occident și care a permis aberații naționaliste care au blocat accederea sa în UE și NATO ani de zile. Noul nume intern și extern al Macedoniei este Macedonia de Nord, acceptabil și la Skopje și la Atena. „După luni de negocieri, am reușit să ajungem la un acord care va rezolva divergențele asupra numelui vecinului nostru. A fost de acord să redenumească țara cu numele Republica Macedoneii de Nord, o schimbare care se va aplica atât la nivel internațional, intern cât și bilateral,” a afirmat premierul grec, Alexis Tsipras. Până la această oră, numele intern era Macedonia, cel recunoscut internațional FYROM.
„Acordul privește evitarea și abținerea Macedoniei de la a revendica relația cu vechea civilizație greacă a Macedoneii”, susține Tsipras, în timp ce Premierul macedonean Zaev a subliniat că acordul prezervă identitatea etnică și culturală macedoneană pentru poporul său. Atât numele limbii cât și al poporului vor fi în continuare cunoscute ca fiind macedonene. Animată de către Rusia, neînțelegerea a permis multiple recăderi și tulburări în regiune și în primul rând în Macedonia. De altfel, primul care a salutat acordul a fost secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut părților să-l finalizeze cât mai repede și a subliniat „Aceasta va așeza din nou Macedonia pe drumul spre statutul de membru al NATO și o va ajuta să consolideze pacea și stabilitatea de-a lungul regiunii extinse a Balcanilor de Vest.”
Și președintele Consiliului European, Donald Tusk, a salutat și a transmis felicitări celor doi premieri. „Felicitări sincere primului ministru Tsipras și primului Ministru Zoran Zaev. Țin pumnii strânși. Datorită vouă, iată că imposibilul a devenit posibil.”
Deja reacțiile naționaliștilor din ambele tabere au inundate spațiul public, după ce s-a ajuns la acord. Liderul principalului partid de opoziție din Grecia, Noua Democrație, Kyriakos Mitsotakis, a denunțat acordul, susținând că e imposibilă și inacceptabilă recunoașterea de către Atena a existenței unei limbi și națiuni macedonene. Pe de altă parte, cea mai elocventă poziție a avut-o Stelios Koulouglou, euro-parlamentar al partidului lui Tsipras, Syriza, care a afirmat: „De prea multă vreme Grecia a devenit ridicolă și a fost ridiculizată pentru această dispută. În viitor aceasta va fi o lecție de diplomație cum să evităm să transformăm un element minor de dispută locală, eventual interstatală, într-un caz care devine o problemă internațională majoră doar din cauza naționalismului și retoricii sale otrăvitoare.”
Trebuie amintit aici că Macedonia a fost invitată în NATO la summitul de la București, în 2008, acum 10 ani, și că documentul final menținează nevoia deblocării veto-ului grec. Grecia, un stat mic și la nivelul contribuțiilor pentru operațiunile Alianței, profund anti-american și nu rareori anti-NATO, a fost cel care, prin veto, a blocat accederea Macedoniei în Alianță. A fost cea mai clară probă a democrației din NATO când nimeni nu a forțat schimbarea abordării de către Atena, respectânduși aliatul și opinia aceasta despre accederea Macedoniei.
Recomandările noastre
