Efectul scăderii TVA în acest an ar trebui să fie un plus de 0,6% la PIB, iar gradul de conformare al agenților economici va crește mult din scăderea taxei, a spus Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, în emisiunea moderată de Dan Andronic

- Dan Andronic: Sunteți un proaspăt ministru de Finanțe, dar, uitându-mă la CV-ul dvs, aveți o carieră mare în spate, de 17 ani. Sunteți unul dintre cei care au lucrat cu Traian Băsescu când era ministru al Transporturilor, ați fost șeful programelor ISPA și SAPARD pe vremea Guvernului Năstase, ați fost secretar de stat la Finanțe – în timpul Guvernului Tăriceanu, iar acum sunteți senator și ministru de Finanțe în Guvernul Ponta, după ce ați trecut și pe la Ministerul Fondurilor Europene. O carieră politică interesantă, un parcurs presărat cu foarte multe conflicte. Cel mai cunoscut e cel cu Traian Băsescu de la nominalizare care v-a numit „acest dandy de la fonduri europene și discotecar”. V-a atins aprecierea făcută de Traian Băsescu?

- Eugen Teodorovici: În primul rând vreau să vă menționez că sunt mai mult de 17 ani. Sunt aproximativ 24 de ani de zile în administrație publică, pentru că fiecare an din administrație contează foarte mult. Este o muncă grea și cu un stres continuu. Cei care nu știu administrația nu pot să înțeleagă acest lucru. Pe de altă parte, cele menționate de dvs sunt doar funcțiile deținute în administrația publică centrală, dar au fost foarte multe poziții care m-au onorat în instituții financiare internaționale. Nu e cazul să le enumăr aici, dar sunt foarte multe și m-au onorat foarte mult. Astfel de aprecieri fac deliciul vieții mondene din România și cred că nu-și au locul acum când discutăm de lucruri serioase. Asistam și la discuția din Senat atunci când s-a aprobat Codul fiscal, și din păcate și acolo...

- À-propos, liberalii au votat pentru?

- Din numărul de voturi, cred că au votat pentru. Au fost oameni care au înțeles că este un Cod Fiscal care nu aduce niciun fel de taxă suplimentară, care nu crește niciuna dintre taxele curente și că este un Cod fiscal făcut pentru români și pentru mediul economic din România. Referitor la aceste aprecieri, sper să rămână la acest nivel, pentru că, dacă ținem cont de ceea ce am făcut la Ministerul Fondurilor Europene, eu zic că au fost lucruri foarte bune.

- Ați spus recent într-un interviu că veniți în fiecare zi la Ministerul de Finanțe ca și cum ar fi ultima zi, încercând să rezolvați cât mai multe probleme. Astăzi, de exemplu, ce ați rezolvat?

- Această abor dare am avut-o de când am intrat în administrația publică centrală, de la 20 de ani. Azi, de exemplu, au fost mai multe discuții în special pe verificarea unor note referitoare la Loteria bonurilor fiscale. La fel o discuție a fost pe stadiul fondurilor structurale în relația cu FMI, pentru că vin cât de curând la București și trebuie să fim gata pentru a le arăta cum am avansat în această direcție.

Scăderea TVA va aduce 0,6% la PIB

- Dan Andronic: Sunt anumite efecte asupra bugetului ce nu pot fi estimate, legat de reducerea TVA? Avem deja acea cotă unică de 16% care și-a produs efectele.

- Eugen Teodorovici: Da. Dar pe orice altă măsură nouă Comisia și FMI vor să vadă care sunt efectele. De aceea spun că a fost o decizie bună pentru că putem demonstra efectele, prin această reducere de la 1 iunie. La final de an vom avea o creștere de 0,6% la PIB față de ce s-a prognozat pentru 2015. Și încă nu am luat în calcul toate lucrurile pozitive. Sunt foarte încrezător că această măsură (scăderea TVA) va duce la creșterea PIB cu 0,6%.

Nu se pune problema ruperii acordului cu FMI

- Dan Andronic: Ați cerut un nou acord cu FMI. Ce s-ar întâmpla dacă n-am mai avea un acord. De ce avem nevoie de un acord și ce probleme am avea dacă nu mai avem acord?

- Eugen Teodorovici: România astăzi, în acest context economic în care se află, spun că are nevoie de o astfel de apreciere la nivel internațional, o astfel de siguranță la nivel internațional, pentru mai multe subiecte. În primul rând trebuie să terminăm actualul acord în bune condiții pentru a putea discuta...

- Se pune problema ruperii acordului acum?

- Asta în niciun caz. Astăzi, nu. Discuțiile pe care le avem cu partenerii noștri este de a duce acest acord la bun sfârșit. El expiră în luna septembrie 2015. În primul rând trebuie să terminăm ce avem de terminat anul acesta. Toate acele acțiuni prevăzute în acest an angajamente față de partenerii noștri internaționali nu sunt acțiuni care trebuie implementate că cineva ne cere. Sunt acțiuni de reformă în economie, care oricum trebuie să se întâmple, pentru ca economia noastră să prospere. Sunt acțiuni care trenează de foarte mulți ani din mai multe motive.

- Îmi spuneți că FMI nu este neapărat jandarmul ăla rău care impune niște reforme care duc la falimentul unei economii? Ce ne cere FMI la ora actuală este ceea ce avem nevoie?

- Sau spus altfel: indiferent de ce ne-ar cere FMI, Comisia Europeană sau alți parteneri, noi, ca și guvern, trebuie să fim responsabili, astfel încât orice astfel de măsură să o gândim, în primul rând, prin prisma interesului național.

Vom ajunge să recuperăm circa 17,5% din cota de TVA

- Dan Andronic: Ce facem cu relaxarea fiscală, pentru că aici oficialii Fondului au fost destul de sceptici?

- Eugen Teodorovici: Cu sau fără FMI, Comisia rămâne alături de noi, suntem parte a Uniunii Europene. Fără CE un astfel de parteneriat nu se poate. De foarte multe ori, Comisia e foarte exigentă... Fondul sau Comisia nu se împotrivesc unor astfel de măsuri, ei au vrut să vadă cum aceste măsuri de relaxare fiscală își găsesc fie măsuri compensatorii, fie au vrut să vadă cum vor fi incluse în buget fără să producă dezechilibre macroeconomice. Asta e singura chestiune.

- Și cum pot fi incluse, pentru că din ceea ce am văzut eu din reducerea TVA vorbim de 9,2 miliarde de lei?

- Din reducerea TVA la 20%. Deja o parte a efectului său de anul viitor a fost preluat în acest an, pentru că de la 1 iunie vom avea TVA la produsele agroalimentare de 9%. O parte din acel efect a fost absorbit deja din acest an.

- Cât încasați acum din TVA-ul de 24% în cifre absolute: 12, 13, 14%?

- Este puțin mai sus, dar acest gap din cât ar trebui încasat și cât încasăm este astăzi destul de mare, din cel puțin două motive. Un motiv este acela că TVA-ul este ridicat, în comparație cu alte state membre, și, într-adevăr, nu toată lumea se conformează acestei cote a TVA. Scăzând acest nivel de TVA, media la nivel național va deveni 17,5%, ceea ce automat reduce această gaură.

- Cu alte cuvinte, dumneavoastră prognozați niște venituri care oricum nu veneau?

- Corect. Și partea de conformare crește. Partea de evaziune fiscală scade, pentru că mulți din cei care se dedau la astfel de fapte vor renunța la ele pentru că nuși vor crea probleme pentru un TVA atât de mic. Noi când discutăm de o astfel de măsură și Comisia, și Fondul, ne judecă pe istoric. Fiind o măsură nouă, ei nu au la ce să se raporteze și vor să vadă efectele.

„Sper ca în Camera Deputaților să lăsăm discuțiile politice pe Codul Fiscal”

- Dan Andronic: Ați vorbit de adoptarea Codului Fiscal la Senat, dar acolo s-au produs două fenomene ciudate, ca să spun așa: în sensul în care reducerea accizelor la combustibili și eliminarea impozitului pe dividende nu s-au mai produs. Dvs. ați spus că sunteți ușurat, ca ministru de Finanțe, dar pare mai mult ca un compromis pentru că în acea Comisie PSD și aliații au majoritate, deci nu s-a întâmplat pur și simplu. Este o formă de acord fin, dacă vreți, între ceea ce vreți să faceți și ceea ce puteți face, în mod real? Deci o colaborare pe sub masă între Guvern și Parlament?

- Eugen Teodorovici: Nu, nu este. În primul rând eu mă bucur că acest proiect de Cod Fiscal a fost subiectul unor discuții ample în Senat și sper eu că va fi și în Camera Deputaților.

- Va fi foarte greu, să spun așa, ca cineva să refuze tăieri de taxe în Parlament. Aici, dacă vreți, este vorba de abilitatea Guvernului Ponta de a lua niște măsuri mai mult decât liberale?

- Eu nu cred în ideea asta: măsuri liberale, măsuri de dreapta sau de stânga. Sunt idei bune pentru țara asta. Sunt bune, le aplicăm. Acum ce să facem, să oprim să luăm o măsură că are, să zic așa, un iz de dreapta dacă ea e bună pentru economie.

- Sunt de acord cu pragmatismul și sunt unul din susținătorii reducerii TVA, pentru că eu cred că România are nevoie de măsuri curajoase.

- Exact. Și suntem cam tot timpul în ceasul al 12-lea. Dacă tot amânăm astfel de decizii și nu ni le asumăm pierdem startul. Și noi ca țară suntem norocoși, dar trebuie să profităm de această situație și să acționăm, așa cum am spus, cu pragmatism. Pentru că altfel ne vom uita tot timpul la ceilalți, la care ne raportăm și îi dăm ca exemplu, mă refer la țările din Vest.

- A fost un acord secret între Guvern și Parlament pentru a ajusta pe ici, pe colo, prin punctele esențiale, acest proiect?

- Nu. Nici vorbă. Parlamentul a decis... Iar propunerile au fost făcute în cadrul discuțiilor Comisiei de buget din cadrul Senatului. Au făcut dânșii calcule pentru a-și fundamenta această decizie, și din punct de vedere al Ministerului de Finanțe, este o formă mai bună decât cea care a fost trimisă către Parlament. Sper ca în Camera Deputaților să lăsăm la o parte orice fel de discuție cu iz politic și să ne concentrăm pe prevederi.

- Aveți majoritate în continuare?

- Repet. M-aș fi așteptat ca cei care vin din PNL să vină cu propuneri mai liberale, în sensul de a scădea și mai mult. - Asta e o declarație care sună bine. Problema este că dacă veniți cu propunere de TVA de 20% cu cât să vină ei, cu 16%? - Nu neapărat pe TVA. Ci să vină cu două măsuri care puteau fi mai bune decât asta.

- Domnule ministru, o măsură mai puternică decât scăderea TVA nu există!

- Întotdeauna există măsuri bune pentru piață. Vă dau ca exemplu, și eu am spus că mă gândesc la acest mecanism pe care aș avrea să-l văd implementat, și anume să lăsăm posibilitatea cetățeanului român să-și poate deduce la finalul unui an o anumită parte din cheltuielile aferente unei anumite zone în care evaziunea este ridicată. Iar la final din cei 16% pe care-i iau ca impozit pe venit să-și poate deduce până la nu știu să spunem 30%. Și lupt cu evaziunea în mod indirect, și omul acela știe că la final de an își poate deduce o parte din cheltuielile sale pe o anumită zonă și de fiecare dată când cumpără ceva ia și bon.

„Nu avem măsuri legale de a acționa dacă retailerii cresc prețurile”

-Dan Andronic: Ce faceți dacă retailerii cresc prețurile (înainte de scăderea TVA n.r.) ?

- Eugen Teodorovici: Este un efect atipic. De obicei în toate statele lumii, să zic așa, atunci când prețul petrolului scade, efectele se simt și în România, dar, din nefericire, fiind ceva atipic la noi, prețurile rămân la același nivel sau chiar cresc. Așa și cu acest 9%. Din păcate, măsuri legale de a acționa în piață nu există. Doar Consiliul Concurenței poate interveni, care trebuie să vegheze ca în piață să nu se creeze carteluri.

- Deja au crescut prețurile. Putem vorbi fie de lipsă de concurență reală, fie de cartel?

- Producând astfel de șocuri în economie, apar și aceste constrângeri care pot face ca eventual prețurile să nu scadă și în caz nefericit să și crească.

- Spuneți că nu există niciun demers legal pe care Guvernul poate să-l întreprindă pentru a fi sigur că această scădere a TVA la 9% nu se va reflecta doar în buzunarul retailerului?

- Strict pe acest subiect nu avem instrumente legale. Vorbim de piață, și singurul criteriu al pieței ține de cerere și ofertă. Consiliul Concurenței are aceste instrumente legale prin care poate să prevină ca astfel de înțelegeri în piață să nu existe.

- Am văzut declarații din partea premierului care a spus că a fost asigurat de marile rețele că nu vor mări prețurile.

- Discuții au fost. Că într-adevăr vor face ca aceste modificări să se reflecte în prețul produsului.

„Țin ca relația pe care Fiscul o are cu orice contribuabil să plece de la prezumția de nevinovăție”

- Dan Andronic: Vorbeam de micii comercianți, IMM-urile din România. Ei sunt controlați de două ori pe an, deși există promisiunea că va fi organizat un singur control la trei ani, iar pentru marii contribuabili, un control la cinci ani. A fost doar o promisiune care nu poate fi respectată sau se va regla în timp?

FOTO: Dan Andronic si Eugen Teodorovici

- Eugen Teodorovici: E o zonă extrem de importantă și o zonă extrem de sensibilă. Trebuie să vedem cum se întâmplă și în alte state europene cu o experiență mult mai bogată decât cea care există în România. Nici eu nu sunt adeptul unor controale numeroase și, mai ales, făcute haotic. Am văzut și eu mai multe afirmații cum că controalele au venit cu precădere către anumiți agenți economici. Vom vedea exact și vom discuta acum de un nou sistem de verificare, de control. Într-adevăr, în anumite perioade, din ce în ce mai lungi, de timp dacă acel agent economic se conformează și asupra lui nu mai există astfel de suspiciuni, asta este tendința noastră, de a simplifica foarte mult partea de control.

- Există o prevedere în Codul fiscal care permite ANAF să considere parte a evaziunii fiscale orice firmă, chiar corectă, care la un moment dat a cumpărat ceva de la o firmă evazionistă.

- Acesta este un subiect pentru care eu am început discuții clare și cu ANAF și cu Ministerul de Finanțe.

- Mie îmi sună ca și cum prezumția de nevinovăție dispare, iar în relația cu ANAF ești vinovat și urmează să dovedești tu că ești nevinovat, nu organul fiscal să-ți demonstreze că ai făcut ceva.

- Țin foarte mult la acest lucru, ca în relația pe care Fiscul o are cu orice agent economic să plece de la prezumția de nevinovăție. Nu pot să translatez ceea ce eu nu pot să fac ca și stat, pe umerii unui agent economic. Sunt împotriva acestei idei. Din păcate, în anii trecuți asta a fost o cutumă în administrație.

- Dar cum ai putea să verifici pe un lanț de cinci facturi că unul și-a plătit sau nu TVA. Sunteți de acord că este o prevedere la care ar trebui renunțat?

- Categoric.

Pasul următor ar fi impozitul forfetar pentru cei mici

Ministrul Eugen Teodorovici a mai declarat că pasul următor ar fi impozitul forfetar pentru afacerile mici: „A fost o propunere în Parlament, a doamnei Maria Grapini, și cred că aici a fost o greșeală a modului în care s-au făcut categoriile la care ar fi intrat această zonă. S-au luat criteriile din Legea 31 și, automat, doar 9% dintre agenții economici intrau la această categorie de impozit forfetar, ceea ce FMI nu a acceptat. Acest lucru se va relua. Din controalele pe care Fiscul le-a făcut în primul trimestru, dintr-un milion și jumătate de contribuabili mici și mijlocii și PFA, doar 218 cazuri au fost cu suspendarea activității”.

„Și pe zona de fonduri UE colaborăm cu SRI”

- Dan Andronic: Premierul Victor Ponta a spus că există 140 de ofițeri SRI detașați la Departamentul Antifraudă. Ne puteți explica cum s-a ajuns la această colaborare și de ce?

- Eugen Teodorovici: Pentru mine nu neapărat numărul, că sunt doi, că sunt șase sau 100, nu asta e important. Pentru noi foarte important e modul în care conlucrează instituțiile publice.

- Stați puțin! Am spus că sunt detașați. Nu e vorba de conlucrare, ci de detașare.

- Poți să fii detașat, poți să fi transferat acolo. Este o formă de conlucrare între anumite structuri ale statului.

- Există rezultatele acestei colaborări, între SRI și Departamentul Antifraudă?

- Eu zic că da. O abordare pe aceeași linie și eu țin mult la o astfel de colaborare pentru că, repet, nu ai cum să deții tu, ca ANAF, sau tu, ca Ministerul de Finanțe aceste elemente de care ai nevoie pentru a -ți desfășura activitatea. Este o colaborare normală și logică. Și pe zona de fonduri europene există o astfel de colaborare.

- Cu SRI?

- Cu SRI și cu alte structuri alte statului. Este normal să ai astfel de colaborări.

- Stați puțin, că ați deschis o Cutie a Pandorei! Care alte instituții ale statului?

- DNA, Parchet și așa mai departe.

- DNA intervine când există o fraudă.

- În diferite faze. Dacă sunt finanțări europene, dacă sunt finanțări publice, este nevoie să ai, repet, astfel de informații pentru a putea acționa în cunoștință de cauză. Altfel, până acționezi, dispare omul cu evaziunea.

Toți cei care se dedau la evaziune vor fi subiecți ai controalelor

- Dan Andronic: Departamentul Antifraudă a fost creat recent. Cumva această structură targetează marea evaziune? Pentru că, iar, nu am mai auzit despre alte controale decât cele din zona HORECA. N-am mai auzit de mari evazioniști în domeniul legumelor și fructelor, în domeniul cerealelor, în sectorul produselor petroliere. Parcă, brusc, discutăm doar de bacșișul chelnerilor.

- Eugen Teodorovici: Pot să vă asigur că toți cei care se dedau la astfel de fapte vor fi subiecți ai unor astfel de controale. Scopul acesta este. Tocmai de a ataca în special aceste zone, unde sunt marii evazioniști.

- Eu nu cred că în domeniul ăsta se oprește vreodată evaziunea!

- Partea de evaziune este una din principalele acțiuni ale ANAF.

Cine spune că România va absorbi mai puțin de 100% din Fondurille UE nu are ce căuta în administrația publică

- Dan Andronic: Ați recunoscut, recent, că peste 2 miliarde de lei, care trebuiau să meargă de la buget spre investițiile publice, nu au fost folosite în primul trimestru. Ce se va întâmpla, pentru că la ora actuală vorbim de investiții publice de la bugetul statului diminuate cu peste 40%?

- Eugen Teodorovici: Nu sunt diminuate...

- Nu sunt efectuate, e același lucru, din punct de vedere economic, sunt diminuate.

- Ca și impact în economie este corect. Cauzele sunt diverse. Pe de-o parte cea mai des discutată este teama de a acționa în administrația publică, de la a semna un contract, până la a-l derula. Este ceva ce ar trebui să se schimbe în administrația publică.

- Dovada că nimeni nu a fost arestat pentru că nu a semnat. Toți au fost arestați pentru că au semnat.

- Trebuie să cunoști legea, să știi cum să o aplici. Fuga de răspundere trebuie să dispară din administrația publică, pentru că dacă noi tot timpul acționăm în acest fel toată economia va avea de suferit! E adevărat. Știu că de multe ori se spunea, domnule ai dreptate, dar mergi în instanță. Este o abordare total greșită. Repet. Oamenii din administrația publică se presupune, cel puțin, că sunt oameni care cunosc legea foarte bine, știu să o aplice și nu se tem să o aplice. Din păcate, în anii trecuți această zonă a avut cel mai mult de suferit, pentru că oamenii nu au fost învățați să gândească și să vină cu soluții proprii atunci când apare o astfel de problemă pe masa de discuții.

- Haideți să discutăm rapid despre fondurile europene! Când ați venit ministru ați estimat un grad de absorbție de 80%. Noul ministru ne-a spus între 60 și 80%. La ora actuală vorbim de un grad de absorbție de 55-56%. Suntem pe penultimul loc. E o întrebare pe care am adresat-o multor oficiali care s-au ocupat de acest domeniu. De ce nu merge?

- Nu vom fi departe de locul 1 la final de an, dacă vom face ce am spus că trebuie făcut acolo. Deci, ceea ce am spus cu 80% este perfect fezabil. Dacă ne uităm la cât am absorbit în 2013 și în 2014, măcar dacă punem același procent, să zicem 20% pe an, vom avea la finele anului vreo 74-75% aproximativ. Deci nu avem voie să ne gândim la un procent de sub 75%.

- Și credeți că chiar așa se întâmplă?

- Nu ai voie, ca oficial, să te duci mai jos de 100% întotdeauna. Asta e ținta ta. Mai ales pentru următorul ciclu financiar. Cine spune că România va lua sub 100% nu are ce căuta în administrația publică sau în orice altă poziție s-ar afla la acel moment. Dar repet, la actualul program financiar, care a început cu o întârziere de 5 ani și jumătate cel puțin și România a fost, din păcate, codașa Europei și și-a atras foarte multe critici dure față de ce am făcut noi pe fonduri europene, poate să se ajungă la finele anului 2015.

- Până la urmă și de creșterea economică, modul în care este gândit bugetul depinde în mare măsură. Am văzut că S&P estima o creștere medie a economiei de 3% între 2015 și 2018.

- În acest an o să-l depășim.

- Ei mergând pe o previziune pesimistă în privința fondurilor europene, precum și pe investiții străine sub așteptări. Spuneți-mi, ajutoarele de minimis nu stimulează, nu au produs locuri de muncă?

- Ele au produs.

- Și atunci, de ce nu se mai prevăd fonduri în buget?

- Se prevăd. O să vedeți la rectificarea bugetară.

- Deci o să le avem, că deocamdată nu sunt?

- Sigur. Sigur. Și chiar pe zona de ajutor de stat vrem să venim foarte intens și agresiv complementar a ceea ce înseamnă fonduri europene. Pentru că pe fondurile europene întreprinderile mari nu-și găsesc locul la finanțare, iar asta a fost obligația noastră, ca pe ajutor de stat să venim pe această zonă.

În ultimii trei ani s-au creat peste 250.000 de locuri de muncă

- Dan Andronic: Când va fi organizată loteria fiscală, pentru că aici, prin acest mecanism de extragere a bonurilor și de modul în care este împărțit câștigul, s-au adunat multe întrebări?

- Eugen Teodorovici: În luna iunie, pentru bonurile emise în lunile aprilie și mai.

- Cum rafinați modelul? E clar că având 10.000 de bonuri câștigătoare pe care ANAF trebuie să le verifice dați o sarcină suplimentară Fiscului destul de greu de îndeplinit!

- Corect. E clar că ANAF nu va proceda la un control de 100%. Nu va putea. Eforturile sunt foarte mari, pe de-o parte. Pe de altă parte, trebuie să schimbăm mecanismul. Nu pot să am un număr atât de mare de câștigători, pentru că atunci câștigul este foarte mic.

- În alte țări, inclusiv în Uniunea Europeană se dă un singur premiu. În Portugalia, de exemplu, se dă o mașină.

- Nu. Noi o să mergem mai mult de atât și vom avea un câștig fix. Putem să mergem cu un număr maxim de 100 de câștigători, e un exemplu deocamdată, pentru că, din păcate, noi nu avem pe bonul fiscal o serie sau un număr pe care să-l pot... Fiecare casă de marcat are un număr pe care îl dă pe fiecare bon fiscal. Putem, ca și exemplu să spunem, extragem luna și ziua respectivă, toate bonurile care se regăsesc în acea perioadă de timp și potențial câștigătoare se depun, iar cu numărul de înregistrare depus, cu acestea să intre la o nouă extragere din care extrag 100 de câștigători, de exemplu, la care împart acel milion de lei.

- Ce efect a produs loteria fiscală?

- Eu zic că efectul a fost atins, deci intenția. Strict pe zona aceasta nu avem un impact, dar pe tot trimestrul I această loterie a produs efectele sale și a contribuit la aceste rezultate.

- Da. Am văzut că într-o primă fază a contribuit la creșterea vânzărilor de case de marcat.

- Pe de-o parte, economia subterană sau piața neagră a început să descrească. Pe de altă parte, este această idee că orice contribuabil cere bon fiscal și, astfel, urmărește ca ceea ce cumpără să fie într- adevăr fiscalizat. Trebuie să stimulăm contribuabilul român pentru ca această abordare să continue. Eu am zis că vreau să văd și o loterie fiscală cu bonuri fiscale provenind dintr-o zonă în care evaziunea fiscală este ridicată.

- Adică să targetați pe anumite zone, să zic legume- fructe.

- Băuturi alcoolice, produse lemnoase, energie...

- Băuturile alcoolice nu știu dacă sunt cea mai social- democrată măsură pe care o luați.

- Ideea este să stimulăm emiterea acelui bon fiscal pentru orice fel de bun se achiziționează.

- O ultimă întrebare. În 2013, Guvernul a venit cu un Plan Național de Investiții care prevedea crearea a peste 100.000 de noi locuri de muncă și investiții de circa 10 miliarde de euro, pe cinci componente. În campania de la ultimele alegeri parlamentare s-a promis, iar crearea a peste un milion de locuri de muncă. Întrebarea mea este următoarea: acum, la bilanțul a trei ani de Guvernare Ponta, câte locuri de muncă a reușit să creeze Guvernul Ponta?

- Peste 250.000 de locuri de muncă. Suntem în target și chiar și efectul acelei măsuri de 9% la TVA la produsele agroalimentare, în fundamentarea noastră, am arătat că vor fi create peste 20.000 de locuri de muncă. Efectele sunt foarte multe și m-aș bucura ca, la sfârșitul acestui an să vedem că nu doar ce am estimat noi ci și pe alte multe efecte din economie vor fi consolidate.