LIVIA STANCIU A GREȘIT! Liviu Dragnea poate solicita revizuirea şi anularea deciziei prin care i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil

Liviu Dragnea ar pute scapă de dosarul în care a fost condamnat cu suspendare, după ce site-ul lumea justiției a descoperit o decizie a Curții de la Strasbourg, CEDO. Conform acestei instanțe Europene, nici o motivare nu poate fi semnată de o altă persoană care nu a participat la judecarea cauzei. În baza deciziei CEDO prezentată mai sus, Liviu Dragnea poate solicita revizuirea şi anularea deciziei prin care i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, precum şi rejudecarea apelului

Astfel, cazul “Cerovsek şi Bozicnik contra Sloveniei” este identic cu cel al condamnării definitive a preşedintelui PSD Liviu Dragnea la 2 ani de închisoare, cu suspendare, în “Dosarul Referendumului”, de către Completul de 5 al ICCJ format din judecătorii Livia Doina Stanciu – preşedinte, Angela Dragne, Luciana Mera, Livia Luminiţa Zglimbea şi Ioana Bogdan.  Acestea au pronunţat decizia penală prin care au respins apelul lui Dragnea şi alţii, la 22 aprilie 2016 (Dosar 2795/1/2015), dar hotărârea a fost motivată ilegal, 10 luni mai târziu (în februarie 2017), deşi legea prevede obligaţia că judecătorii să-şi motiveze hotărârile în termen de 30 zile, scriu cei de la luju.ro.

”Cazul este tras la indigo cu cel al liderului PSD Liviu Dragnea, precum şi cu multe alte cazuri din Justiţia română, unde a devenit o practică că judecătorii care se pensionează, pleacă din sistem, se află în concediu de odihnă ori sunt detaşaţi să-şi lase dosarele baltă fără să le mai motiveze după ce au pronunţat hotărâri, şi să vină alţii în locul lor să semneze. Legislaţia română prevede că “judecătorul care este împiedicat să semneze” (n.n. - noi interpretăm că asemenea situaţii sunt posibile doar când judecătorul a decedat sau e grav bolnav) este substituit de preşedintele de instanţa sau de secţie, care semnează hotărârea redactată în locul acestuia. În Justiţia română a devenit o obsnuinta să nu se redacteze hotărârile în termenul imperativ de 30 zile prevăzut de lege, iar după jumătate de an, un an sau chiar mai mult, se ajunge frecvent că hotărârile să fie semnate de alţi judecători care nu au participat la şedinţa, nu cunosc dosarul, şi îşi asumă “că primarul” soluţia colegilor lor, întrucât cei care au participat la judecată propriu-zisă nu s-au mai obosit să-şi ducă la îndeplinire obligaţiile profesionale.

CEDO de la Strasbourg a stabilit în cauza “Cerovsek şi Bozicnik contra Sloveniei” că asemenea practici constituţie o încălcare a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenţia EDO. Reclamanţii sloveni (unul condamnat pentru tăieri ilegale de arbori şi altul pentru furt) au reclamat faptul că judecătorii cauzei au administrat un probatoriu complex, dar în final, cei care au redactat (motivat) deciziile de condamnare, la circa 3 ani după judecată, nu au mai fost aceeaşi care au participat la proces şi au dat verdictul, întrucât cei care au judecat dosarul şi au dat verdictul s-au pensionat.

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

Judecătorii CEDO au mai remarcat faptul că deşi apare acceptabil că un alt judecător care nu a participat la judecarea procesului, să semneze în locul altuia, acest lucru poate fi considerat justificat doar în caz de deces sau absenţa îndelungată (boală, accident)

Judecătorii CEDO au respins argumentele Guvernului sloven şi au statuat că motivaţia că judecătorii s-au pensionat nu poate fi luată în seamă.

Cu privire la judecătorul A.K, CEDO a reţinut: “... Curtea observă că dată pensionarii trebuia să-i fie cunoscut judecătorului A.K. dinainte... avea posibilitatea să ia toate măsurile să termine cazul în timp util, singur sau cu intervenţia unui alt judecător care să fie prezent în stadiul incipient al procedurilor... asta însemna că judecătorul A.K. să fie preocupat de faptul că avea obligaţia să redacteze motivele soluţiei sale... În concluzie, Curtea consideră că petenţii aveau dreptul la un proces echitabil, care a fost încălcat întrucât judecătorii care au condus procesul acestora trebuiau să fie cei care să motiveze hotărârile pronunţate... a fost violat Articolul 6 din Convenţie”