La rece, despre șansele Elenei Udrea

La rece, despre șansele Elenei Udrea

Victor Ponta a spus-o încă de acum câteva luni, dar nimeni nu l-a băgat în seamă: „Doamna Udrea, nu domnul Diaconescu este candidatul lui Traian Băsescu în alegerile prezidențiale. Veți vedea la toamnă”. Toți au luat avertismentul premierului ca pe o diversiune electorală, iar despre candidatura Elenei Udrea se discuta pe rețelele de socializare sub formă de glume venite mai cu seamă dinspre simpatizanții ACL. Evenimentele s-au precipitat în cursul acestei săptămâni și acum lucrurile sunt clare: Elena Udrea va participa în alegerile prezidențiale din partea PMP, iar candidatura sa este susținută de președintele Traian Băsescu și de fostul premier Emil Boc (membru PNL, după fuziune).Vestea a picat ca un șoc pentru o bună parte din electorat. Foști colaboratori apropiați ai Președintelui României, în special fondatorii Fundației Mișcarea Populară au dezavuat în termeni energici schimbarea de candidat și au deplâns situația unfair în care a fost pus fostul candidat al PMP Cristian Diaconescu. Acesta, vexat, dar și încrezător în șansele sale, a demisionat din partid și a anunțat că își va încerca șansele ca independent.

Un lucru este cert, din atât de vehiculata unificare a dreptei ne-am ales cu o inflație de candidați. ACL va avea doi: Klaus Johannis și Monica Macovei (membră PNL, după fuziune, dar candidat independent), iar din partea PMP, alți doi: Elena Udrea și Cristian Diaconescu (demisionat din Partidul Mișcarea Populară, dar rămas președinte al Fundației Mișcarea Populară). Acestora li se vor mai adăuga alții (Ioan Ghișe, Călin Popescu-Tăriceanu, Teodor Meleșcanu, Dan Diaconescu), unii doar la diversiune, așa că vom avea de unde alege, iar ei cum să-și divizeze voturile.

Jocurile sunt făcute! Acum chiar nu mai are niciun rost să ne întrebăm dacă schimbarea candidatului PMP a fost o decizie spontană, motivată de dificultatea strângerii semnăturilor pentru candidatul nominalizat, așa cum sugerează Elena Udrea și apropiații ei, sau una gândită cu multă vreme înainte, cum anunțase Victor Ponta și despre care singurul care nu știa părea să fie chiar Cristian Diaconescu. Mult mai util este să facem o analiză a șanselor Elenei Udrea în bătălia care se apropie.

Privind lista candidaților pentru cea mai înaltă funcție în stat se observă cu ușurință că Elena Udrea are un profil distinct. Ea nu  concurează nici echilibrul împăciuitorist al lui Klaus Johannis, nici spiritul justițiar al Monicăi Macovei, nici austeritatea tehnică, de diplomat de cursă lungă a lui Cristian Diaconescu. Nu s-ar afla în bătălie directă nici cu grav-importantul Călin Popescu-Tăriceanu sau cu mohorât resentimenarul Ioan Ghișe, dacă cineva ar dori cu tot dinadinsul să-i atașeze și pe aceștia politicii de dreapta. Pe Elena Udrea aș vedea-o cantonată în zona populismului vesel, garnisit cu promisiuni mai mult sau mai puțin realiste, glume corozive și atacuri la intimidare, la picioarele adversarilor. Acolo unde stăpânii incontestabili au fost, până la sosirea ei, Victor Ponta și Dan Diaconescu. Lumea bătrânelor așezate cuminți și cu chef de vorbă pe băncile din fața caselor, pe ulița satului, a bărbaților veseli, sprijiniți în cadrul bicicletei, care te salută cu sticla de bere, prezențe nelipsite la intrarea în birturile comunale, a negustorilor și târgoveților din piețe, a oamenilor veniți la un meci de fotbal și gata să-și facă un selfie cu o vedetă a lumii politice, a clienților cluburilor de fițe și ai rețelelor de socializare. Întrebarea care se pune este dacă, din punct de vedere electoral, nu cumva aceasta este România reală, segmentul de populație cel mai numeros care decide, în cele din urmă, cui îi este încredințată conducerea țării și, implicit, direcția în care se va îndrepta aceasta? O vedeți pe Monica Macovei pupând babe pe ulițele satului? Vi-l imaginați pe Klaus Johannis mișcând din buric și chiuind vesel prin barurile de fițe din Mamaia, ori pe Cristian Diaconescu dându-se cu parapanta și bucurându-se precum mutti Merkel la un meci de fotbal? Eu, nu! Pe Elena Udrea în schimb, da! Găsiți că ar fi fost util pentru dreapta să-i lase lui Victor Ponta tot acest imens bazin electoral? Nu mi se pare! Cel puțin din perspectiva primului tur de scrutin, prezența în competiție a unui candidat de dreapta, cu profilul politic și uman al Elenei Udrea era mai mult decât necesară. Iar afirmația ei, aparent teribilistă, cum că este singura persoană capabilă să îl învingă pe Victor Ponta nu mi se pare câtuși de puțin greșită. Ea nu trebuie luată însă în sensul că Elena Udrea va câștiga ea alegerile, ci că îi va lua lui Victor Ponta suficient de multe voturi pentru a nu ajunge la funcția visată.

Din păcate, pentru Elena Udrea lucrurile se complică fundamental când privim din perspectiva celui de-al doilea tur de scrutin. Am toată convingerea că președinta PMP ar juca fair și l-ar susține pe oricare dintre cei trei candidați ai dreptei posibil rămași în cursă, chiar în pofida unor foarte posibile aversiuni personale. Nu știu însă care dintre ceilalți ar susține-o pe ea, într-o eventuală finală cu Victor Ponta. Klaus Johannis, prin trecutul său politic mai mult sau mai puțin îndepărtat este infinit mai apropiat de Victor Ponta decât de Elena Udrea. A și anunțat la un moment dat că își dorește o relație de colaborare, bazată pe respect reciproc, cu actualul prim-ministru, căruia i se va adresa numai cu „dumneavoastră”. Partenerul său politic, Vasile Blaga, a rămas dușmanul ireconciliabil al președintei Partidului Mișcarea Populară și refuză orice apropiere a partidului său de această formațiune politică, câtă vreme Elena Udrea rămâne președintele ei. După demisia din PMP și frustrarea acumulată prin retragerea candidaturii sale de către foștii colegi, Cristian Diaconescu nu cred că ar susține nici el o eventuală prezență a Elenei Udrea într-un posibil tur doi al alegerilor prezidențiale. Mai ales că are o mulțime de prieteni în tabăra PSD-PUNR. Nici Monica Macovei, din înălțimea principiilor pe care le vehiculează de atâta vreme, nu cred că ar putea recomanda intelectualilor și oamenilor cu spirit civic care o susțin eventuala votare a Elenei Udrea în cel de-al doilea tur de scrutin. Cel mai probabil s-ar abține să facă vreo recomandare. Acesta este, probabil, unul dintre motivele pentru care Victor Ponta a anunțat că și-ar dori-o în turul doi: Elena Udrea este candidatul dreptei cel mai puțin susceptibil să producă o solidarizare a electoratului celorlalte partide în jurul său.

Cred că am demonstrat faptul că prezența Elenei Udrea în viitoarele alegeri prezidențiale este utilă și chiar necesară în turul întâi de scrutin pentru diminuarea bazinului electoral al lui Victor Ponta. Pe de altă parte, așa cum se văd ele acum, șansele Elenei Udrea de a câștiga un eventual tur doi de scrutin sunt foarte mici. Dar, să ajungă ea acolo și din acel moment totul este posibil. Presiunea opiniei publice și inevitabilele jocuri de culise care ar urma, cu siguranță ar putea dicta comportamente la vot, pe care acum nici măcar nu ni le putem imagina!