Realitatea infirmă, zi de zi, promisiunile făcute în Programul de Guvernare. Creșterile de salarii au fost amânate sau au rămas doar pe hârtie. S-au majorat impozite și vor fi reintroduse accize după ce au fost îndelung negate. Puzderie de kilometrii de autostrăzi vor brăzda România, dar mai e mult de lucru. Și lista poate continua.

Revista Capital prezintă, în ultimul său număr, o radiografie economică, care dezvăluie minciuna din spatele sloganului „relaxare fiscală”. Derapajele consemnate vor avea implicaţii importante, atât asupra fiecăruia dintre noi, dar şi la nivel de ţară, iar datele statistice de până acum le confirmă.

Acciza pe combustibil a fost scoasă şi reintrodusă după opt luni

La începutul anului, ministrul Finanțelor Publice de la acel moment, Viorel Ștefan, spunea că „introducerea de taxe noi sau creșterea de cote de taxe sunt total excluse”. În vară, primele zvonuri despre majorarea accizelor la carburanți au început să circule. În scurtă vreme, totul a devenit oficial: accizele se vor mări, în două etape, de la 15 septembrie și 1 octombrie.

Dar nu vă îngrijorați! Ele nu vor duce la creșteri de prețuri, ne asigură guvernanții. Și cum avem toate motivele din lume să-i credem, nu îi vom lua în calcul pe răuvoitorii care spun că în curând vom scoate din buzunar în plus cam 0,45 lei la fiecare litru de benzină sau motorină.

Deja preţurile carburanţilor cresc în fiecare zi, de la anunţarea creşterii accizei. În opinia transportatorilor, în cazul majorării accizei la carburanți, se estimează că 15% din combustibili vor fi achiziţionaţi din afara României. Reorientarea acestui procent anual spre alte țări nu va aduce niciun ban la bugetul de stat, iar o migrare mai mare de 15% va aduce în realitate pierderi la buget.

Bugetul, în corzi

Cum vor spune mulți dintre cititori: „dar parcă erau fonduri suficiente pentru toate promisiunile PSD?”. „Avem bani de pensii, avem bani de salarii, avem bani de investiții”, declara premierul Mihai Tudose la începutul lui august.

O lună mai târziu, a venit primul semn că lucrurile nu stau chiar pe roze: un comunicat la Ministerului Apărării anunța plata eșalonată a drepturilor salariale către militari. Deși s-a negat vehement că ar fi probleme financiare și ministrul Apărării chiar și-a dat demisia pentru pretinsa problemă de comunicare, semnele de întrebare rămân. Iar problema pleacă de la încasările bugetare: deși se laudă cu o creștere economică record în UE, Guvernul nu este în stare să colecteze cel puțin la fel de mulți bani ca predecesorii săi.

Asta deși în vremuri bune pentru economie ar trebui să se majoreze atât încasările din impozitele pe venit și profit, cât și cele din taxele pe consum.

Motivaţia este simplă. Creşterea „record mondial” a Produsului Intern Brut (PIB), se bazează, în principal pe majorarea consumului populaţiei. Şi dacă ar consuma produse româneşti ar fi minunat, dar din păcate, cifrele prezentate de Institutul Naţional de Statistică ne arată că majoritatea românilor consumă produse de import.

Salarii mai mari - da, dar doar pe hârtie

Poate ați auzit, desigur, că lefurile bugetarilor vor crește cu 25% din 2018. Cu jumătate de gură, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a admis recent că este vorba de majorarea salariului brut după trecerea contribuțiilor din sarcina angajatorului în cea a angajatului. La nivelul lefurilor nete mărirea fiind aproape neglijabilă. 

​

„De la 1 ianuarie vor crește toate salariile pe brut cu 25%. Pe net vor avea o creștere de 4%”, a spus demnitarul în cadrul unui talk show TV. Dar asta nu e tot, vorba celor de la teleshopping. Așa-zisa creștere din 2018 trebuia să aibă loc la 1 iulie 2017.

Și ar fi trebuit să fie de 25% la nivelul salariului net. Însă același ministru al Muncii a explicat de ce s-a renunțat la ea: s-ar fi depășit nivelul sumelor alocate pentru cheltuielile de personal. 

Povești cu autostrăzi

Nici domeniul infrastructurii nu a fost ocolit de hiper-optimismul guvernanților. În urmă cu o lună și jumătate, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, le spunea jurnaliștilor că până la finalul anului vor fi inaugurați 90 de kilometri de autostradă. „Primii 15 i-am dat deja în folosință pe lotul 2 din Lugoj-Deva, urmând să deschidem loturile 3 și 4 din tronsonul Sebeș-Turda, loturile 3 și 4 din Lugoj-Deva și porțiunea din A3 de la intrarea în București”, a explicat ministrul.

Problema este că, potrivit unor surse bine informate din domeniu, dacă lotul trei din sectorul Lugoj-Deva al A1 are ceva șanse de inaugurare parțială (între nodurile Grind și Dobra), partea dintre Grind și nodul Holdea este mult întârziată din cauză că autoritățile au expropriat un teren greșit.

Cât despre lotul 4 al aceleiași autostrăzi, deși lucrările avansează în ritm alert după ce au fost blocate doi ani (și) din cauza unei peșteri în care aparent locuiau niște lilieci, șansele de finalizare până la finele anului sunt egale cu zero. Cum nule sunt și șansele de a termina cei trei kilometri de autostradă rămași la intrarea în Capitală dinspre Ploiești.

Asta pentru că Primăria Voluntari (pe teritoriul căreia se află o parte din șosea) a întârziat foarte mult emiterea actelor necesare, dar și pentru că proiectul prevede câteva poduri și pasaje (peste o stradă, o baltă și calea ferată), care nu se pot ridica chiar peste noapte.

Dar nu trebuie să ne mirăm prea mult. Același ministru promitea în vară că în 2020 vom circula pe autostradă de la Oradea la Cluj, în condițiile în care licitațiile pentru 64 de kilometri din cei circa 140 rămași de construit între cele două orașe de-abia au fost lansate, iar pentru restul tronsoanelor nici măcar nu sunt în pregătire.

Mai mult, tot Cuc spunea prin primăvară că autostrada Pitești-Sibiu (peste 120 de kilometri prin munți, cu numeroase tuneluri și viaducte) va fi gata tot în 2020. Asta deși nu este gata nici măcar studiul de fezabilitate pentru întreg traseul.

OUG 13, prima promisiune încălcată, urmează Pilonul II de pensii 

Pe lista promisiunilor rapid încălcate de social-democrați se numără, desigur, și adoptarea celebrei OUG 13, care a scos în stradă sute de mii de români în această iarnă. Actul normativ a fost emis la doar câteva ore după ce guvernanții dădeau asigurări că nu o vor face. Nici contribuțiile la Pilonul II de pensii nu sunt în siguranță.

În primăvară, compania NN a fost amendată cu 750.000 de lei de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), după ce a avertizat că există discuții publice privind o eventuală naționalizare a fondurilor de pensii private. Totodată, ASF a decis retragerea autorizării directorului general al companiei, Raluca Țintoiu și amendarea acesteia cu 100.000 lei.

Câteva luni mai târziu, ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, spunea că „Pilonul II se va desființa. Banii se vor întoarce la cei care au cotizat la pilonul de pensii, ei având posibilitatea să opteze pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru Pilonul III, cel privat.” Deși și-a retractat la scurtă vreme declarația, tot mai multe surse din sectorul financiar și din cel guvernamental indică faptul că este doar o chestiune de timp până la naționalizarea contribuțiilor în sistemul privat de pensii.

România se adânceşte în datorii

Nu putem trece nici peste datoriile României, care cresc în ultima vreme într-un ritm amețitor – 700 de lei pe secundă de la începutul anului. Asta deși ni s-a spus de nenumărate ori că există spațiu fiscal suficient pentru a susține măsurile din programul de guvernare și nu va fi nevoie de noi împrumuturi.

Totuși, la 30 iunie 2016 instituțiile publice centrale și locale aveau datorii totalizând 269 de miliarde de lei (respectiv 36,7% din PIB). Un an mai târziu, ele ajunseseră la 297 de miliarde de lei (respectiv 38,1% din PIB). Iar în actuala situație, în care veniturile bugetare sunt sub estimări, ne putem aștepta la o majorare semnificativă în continuare și este posibil ca însuși pragul de 40% din PIB să fie în pericol.