Ce grădini a avut Capitala, oaze pe care nu le mai regăsim astăzi, puteți afla vizitând expoziția de la Palatul Șuțu a Muzeului Municipiului București
Expoziția,realizată în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, secția Amenajarea și Planificarea Peisajului, a fost prelungită până la 31 septembrie.
Ideea căutării grădinilor pierdute ale Bucureștiului este veche de 20 de ani și aparține conferențiar dr. arhitect Cerasella Crăciun, astăzi prodecan al Facultății de Urbanism. „România nu părea că are o puternică tradiție în amenajarea de tip peisagistic”, ne spune arhitect Cerasella Crăciun. Dar cercetând, a avut surpriza să găsească numeroase informații, planuri, memorii și amintiri, descrieri și lucrări de arhivă. Documente „care au întărit ideea că, de-a lungul secolelor, a existat o preocupare tehnică și estetică, atât pentru protejarea naturii și a mediului, cât și pentru realizarea unor proiecte de grădini amenajate de specialiști peisagiști, români sau străini (italieni, francezi, austrieci), atât în București, cât și în țară, cu precădere amenajări ale conacelor, palatelor și a mănăstirilor”, completează cercetătorul. Expoziția de la Palatul Șuțu a realizat-o cu ajutorul studenților săi. Viitorii peisagiști.
Grădini
Orașul avea multe zone verzi. Unele au supraviețuit până la mijlocul secolului al XIX-lea. Apoi au apărut grădini, locuri de promenadă. Amintim: Grădina Sărindarului, lângă Cercul Militar; Grădina Slatter, în zona Pieței Valter Mărăcineanu de azi; Grădina cu Cai, nu departe de statuia lui Mihail Kogălniceanu; Grădina Rașca, de pe actuala stradă Edgar Quinet; Grădina Oteteleșanu din zona Palatului Telefoanelor; Grădina Union de pe strada Ion Câmpineanu, evocată de Caragiale în piesa „O noapte furtunoasă” și altele. O mică parte din pierdutele grădini ale orașului.
Oteteleșenii
Grădina Oteteleșanu se afla pe Calea Victoriei, în spatele clădirii în care a locuit Ioan Otetelișanu (1795-1876), fost ministru de finanțe în vremea lui Cuza Vodă. Terasa avea cafenea, restaurant și berărie. Aici cânta orchestra condusă de L. Wiest. Mai târziu a devenit teatru de vară. Din punct de vedere peisagistic nu poate fi localizată cu certitudine amplasarea exactă a grădinii. Este posibil ca arborii din spatele Palatului Telefoanelor să mai păstreze ceva din memoria vegetației de atunci. O altă mare grădină dispărută a fost Belvedere, care s-a aflat între actuala stradă Mircea Vulcănescu și cartierul Gării de Nord. Celelalte povești le puteți afla vizitând expoziția de la Palatul Suțu.
Recomandările noastre
