Un judecător a motivat decizia de achitare a fostului primar al sectorului 6, Cristian Poteraș, acuzat alături de alți șase funcționari din Primărie de abuz în serviciu. Deși prejudiciul stabilit de DNA este de 58 milioane de euro, Octavian Grozav de la Judecătoria sector 6 a decis ridicarea sechestrului în cazul tuturor inculpaților. Decizia nu este definitivă.

Magistratul a decis că fostul primar este nevinovat deoarece ”nu s-a dovedit în cadrul procesului penal că acest inculpat ar fi prevăzut, urmărit sau acceptat posibilitatea producerii unei tulburări însemnate bunului mers al organului sau instituţiei de stat în care funcţiona  sau o pagubă patrimoniului acesteia. De altfel, nici nu s-a dovedit în cursul procesului penal că s-ar fi cauzat o tulburare însemnată sau o pagubă acestei instituţii. Dat fiind acest lucru, Municipiul Bucureşti, prin primarul general, nici nu s-a constituit parte civilă în cauză”.

Fără consecințe

Primarul Poteraș mai este acuzat că ar fi acceptat semnarea unor documente emise de către o subcomisie care făcea măsurători în vederea restituirii unor terenuri din sector. El nu a coordonat activitatea subcomisiei în sensul desfăşurării în plen a activităţilor acesteia şi nu a dispus materializarea hotărârilor subcomisiei şi a redactării proceselor-verbale de şedinţă. Față de aceste critici, judecătorul Grozav susține că ”din materialul probator administrat în cauză nu a rezultat că aceste acţiuni sau inacţiuni ale inculpatului ar fi condus prin ele însele la tulburări sau pagube în patrimoniul municipiului Bucureşti”. Mai mult, magistratul consideră că ”nerespectarea de către inculpat a atribuţiilor de serviciu, astfel cum sunt reţinute în acuzaţiile ce i se aduc prin rechizitoriu, nu este în măsură să conducă la concluzia că sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, în lipsa urmării imediate prevăzute de lege”.

Expertize fără rost

În ciuda rechizitoriului, ”instanţa apreciază că, din probele administrate în cauză rezultă că s-au întreprins verificările necesare în vederea stabilirii existenţei şi întinderii drepturilor de proprietate revendicate în cauză precum şi amplasamentul terenurilor, s-a stabilit situaţia juridică a terenurilor asupra cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate şi s-a asigurat parcurgerea etapelor prevăzute în cazul atribuirii altor amplasamente”.

Judecătoria susține că din probele administrate în cauză, rezultă că nu s-a putut stabili cu exactitate locaţia amplasamentului iniţial, pentru a se putea aprecia dacă acesta era liber sau ocupat. ”Nici măcar în urma expertizei tehnico-judiciară topografică, întocmită în cursul judecăţii,  nu s-a putut stabili cu exactitate amplasamentul terenurilor revendicate.

Nu a greșit cu nimic

Cu toate acestea, ”instanţa reţine că din această expertiză coroborată cu actele doveditoare ale drepturilor de proprietate  a reieşit faptul că toate terenurile revendicate s-au aflat, măcar în parte, în actualul teritoriu administrativ al sectorului 6, Bucureşti”.

De altfel, în acest sens a fost şi poziţia municipiului Bucureşti, prin primar, care nu a înţeles să se constituie parte civil în cauză, considerând că patrimoniul său nu a fost prejudiciat cu prilejul emiterii titlurilor de proprietate despre care s-a făcut vorbire în speţa de faţă. Mai mult, din probele administrate în cauză, nu a rezultat că ”inculpatul Poteraş Cristian Constantin ar fi  obţinut pentru sine sau pentru altul, un astfel de folos. Împrejurarea că alte persoane au obţinut ca urmare a valorificării terenurilor obţinute în baza titlurilor de proprietate, anumite beneficii nu conduce în mod automat la concluzia că inculpatul Poteraş a obţinut pentru sine un folos sau că ar fi urmărit obţinerea unui folos pentru altul. Instanţa constată că nu s-a dovedit în cauză, existenţa vreunei legături între inculpat şi alte persoane, inclusiv Grecu Lucian Viorel (vărul primar al fostei soţii a inculpatului Cristian Constantin Poteraş) care au beneficiat în urma emiterii titlurilor de proprietate”, se mai arată în documentul procurorilor. Poteraș a divorțat în timpul procesului penal.

Lotul Poteraș

În martie 2011, DNA a trimis în judecată șapte funcționari din cadrulprimăriei Sectorului 6, inclusiv pe primarul Cristian Poteraș sub acuzațiile de abuz în serviciu și fals intelectual. Potrivit procurorilor, în cursul anului 2006, inculpaţii Cristian Constantin Poteraş, Gheorghe Floricică, Dumitru Vultur, Moise Daniel, Boncea Petre, Cristina Popescu şi Dorina Piftor, în calitate de funcţionari publici în cadrul Primăriei Sectorului 6 Bucureşti şi de membri în cadrul Subcomisiei locale de aplicare a Legii fondului funciar Sector 6, nu şi-au respectat atribuţiile de serviciu referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, ceea ce a condus la eliberarea, cu încălcarea dispoziţiilor legale, a şase titluri de proprietate pentru suprafaţa totală de 119.647,64 mp teren intravilan situat în municipiul Bucureşti, cu o valoare de piaţă, la nivelul anului 2006, de 58.230.034 euro (205.306.570 lei).

Nereguli pe bandă

În mod identic, în toate cele şase situaţii, prin modalitatea în care au instrumentat cererile, au formulat propunerile de validare, au procedat la punerea în posesie şi au eliberat titlurile de proprietate, inculpaţii au încălcat dispoziţii legale imperative şi metodologia de soluţionare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, astfel că au fost retrocedate terenuri cu o situaţie juridică incertă sau chiar prin încălcarea dreptului de proprietate al altor persoane.

Prin actele abuzive ale inculpaţilor s-a realizat simularea reconstituirii dreptului de proprietate în avantajul unui grup de persoane (una dintre acestea fiind vărul soţiei inculpatului Constantin Poteraş) şi, corelativ, a fost cauzată o pagubă în valoare totală de 58.230.034 euro patrimoniului Municipiului Bucureşti, respectiv Clubului Sportiv Rapid, Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie ICECHIM şi Academiei Române – Institutul de Biologie, terenurile în cauză aparţinând, în mare parte, domeniului public ori domeniului privat al Municipiului Bucureşti şi persoanelor juridice anterior menţionate.

Au vândut pe nimic

Mecanismul prin care au fost obţinute în mod facil avantaje patrimoniale consistente a fost pus în operă pe fondul existenţei unui sistem birocratic şi a unui orizont de aşteptare extrem de restrâns pentru persoanele îndreptăţite la respectivele reconstituiri. Astfel, mai multe persoane au cedat drepturile litigioase către acelaşi grup de interese în schimbul sumelor totale de 417.900 euro şi 40.000 lei, pentru ca, în urma „reconstituirii dreptului de proprietate” iar apoi, prin comasare, terenurile astfel obţinute (situate pe Bd. Timişoara, str. Valea Oltului sau Drumul Taberei) să fie valorificate cu profituri uriaşe: pentru suprafaţa de 68.428 mp vândută a fost încasată suma de 33.654.918,67 euro, preţul total al tranzacţiilor fiind de 82.324.529,67 de euro.