Farul Genovez din Constanţa nu e genovez! E construit de un armean, cetăţean francez, la o comandă britanică

Puţină lume ştie că unul din simbolurile Constanţei, aşa-numitul Far Genovez, situat pe faleza oraşului în imediata apropiere a Comandamentului Operaţional Naval şi a Cazinoului, nu are nimic de a face cu celebrii corăbieri genovezi

Farul Genovez este situat pe faleza din oraşul Constanţa, în spatele grupului statuar ce are în centrul său bustul lui Mihai Eminescu, sculptat de Oscar Han. Construcţie paralelipipedică de la bază până la 3,50 m şi octogonală în rest, farul are o înălţime de aproximativ opt metri. La bază se află postamentul compus din două trepte, peste care se ridică corpul şi după aceea prisma octogonală terminată la partea superioară cu o cornişe cu console care susţin carcasa metalică a lămpii farului ce formează totodată şi acoperişul. Spaţiul în interior este cilindric, cu scara spirală din piatră, cu 53 de trepte. Farul se spune că a fost construit în jurul anului 1300 de către genovezii care făceau comerţ în port, cu scopul de a le călăuzi corăbiile pe o rază de două mile marine pe mare. Fals! El a fost construit, între anii 1858-1860, de inginerul francez de origine armeană Artin Aslan, la comanda companiei engleză Danube and Black Sea Railway co. Limited.

Amintirile lui Nea Petrică Stabilopod

Genovezii au poposit, întradevăr, în portul constănţean, dar nu au clădit aici niciun far. Renumele lor de stapânitori ai mărilor meridionale a străbatut veacurile, iar construcţia acestui far le-a fost atribuită pentru că se încetăţenise ideea ca tot ce este mai bun prin porturile Orientului li se datorează. Inginerul Petre Covacef, supranumit nea petrică Stabilopod, unul dintre artizanii noului port Constanţa construit în anii ’60-’80, care, scrie în lucrarea sa “Povestea Farului Genovez”, că: “Mai degrabă numele de genovez vine de la un calificativ care a fost acordat de turcii care au ocupat Dobrogea până în 1878. Turcii care se aflau atunci pe aceste locuri, oameni modeşti în traiul lor şi în construcţiile de locuinţe rămase de la ei, au fost impresionaţi de constructiile mai mari întâlnite la Constanţa începând cu secolul al XV-lea (...). Impresionaţi de zidurile groase întalnite în mai multe locuri din Constanţa le-au denumit in graiul lor, Geneviz Calee (cetate genoveză). La Constanţa au existat mai multe construcţii care au purtat numele de Chei genoveze, Magazii genoveze şi nu se putea ca o construcţie de far să nu se numească Far Genovez”.

Bancnota care a ajuns să valoreze o avere. Ai toate șansele să te îmbogățești

Cea mai periculoasă melodie pentru șoferi. Este cunoscută în România, dar și în alte țări

A funcţionat între 1860 şi 1905

De-a lungul istoriei pe locul actualului stabiliment au mai funcţionat alte două faruri. Ultimul dintre ele a fost reconstruit între anii 1858 şi 1860 de către inginerul francez de origine armeană care a poposit în Constanţa, pe atunci denumită Kustende, dupa încheierea razboiului Crimeei, întemeindu-şi aici o familie. Astfel s-a nascut frumosul Far Genovez! Forma octogonala este cea care ii ofera farului o nota de unicitate, făcându-l sa fie o construcţie originală. El ii călauzea pe marinari cu ajutorul luminii sale albe care se înalta la 21 de metri deasupra marii şi avea o vizibilitate, pe vreme foarte bună de până la cinci kilometri in larg. Spre deosebire de alte construcţii de acelasi tip, lumina farului de la Constanţa nu se rotea ci clipea, funcţionând pe bază de acetilenă. 

Stabilimentul a funcţionat până în anul 1905, atunci când a fost inlocuit cu un far modern, actualul Far Carol, din capătul digului de Nord al vechiului port Constanţa – construit după planurile lui Anghel Saligny, devenind din acel moment unul dintre cele mai cunoscute şi pitoresti monumente ale oraşului Constanţa. Din păcate, el nu a fost deschis pentru public niciodată.