La început de primăvară, pe simeza Muzeului Naţional Cotroceni sunt deschise expoziţii de excepţie, care aduc în prim-plan un patrimoniu cultural de o valoare inestimabilă şi pe care publicul este invitat să le viziteze de marţi până duminică în intervalul orar 9.30 – 17.30.
Biserica Mănăstirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate şi artă - expoziţie permanentă - prezintă o parte a patrimoniului recuperat, aparţinând bisericii mănăstirii Cotroceni, ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino (1678 - 1688). Obiectele de o valoare patrimonială inestimabilă au fost supuse unui amplu proces de restaurare, în laboratoarele specializate ale muzeelor din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Muzeul Olteniei, Craiova, Complexul Naţional Muzeal „Astra”- Sibiu, Muzeul Bucovinei, Suceava, Muzeul Unirii, Alba Iulia - Centrul Naţional de Conservare şi Restaurare Carte, cu scopul de a evidenţia valoarea lor artistică, de mărturii semnificative ale artei create în spaţiul românesc sau în alte areale culturale, pentru acest aşezământ monastic.
Expoziţia Biserica Mănăstirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate şi artă deschisă în spaţiile medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni, întregeşte expoziţia permanentă dedicată evoluţiei ansamblului medieval şi modern de la Cotroceni, fiind cea mai valoroasă dintre componentele sale, remarcabilă prin istoria de peste trei secole şi ilustrarea artei româneşti din epoca medievală.
Expoziţia poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30 – 17.30.
Veşminte, podoabe săseşti şi reprezentările acestora în pictura vremii este o expoziţie de excepţie, obiectele de vestimentaţie, accesoriile, piesele de podoabă, tablourile expuse, ilustrând rafinamentul şi eleganţa costumului săsesc, ca un semn al dezvoltării economice la care ajunseseră saşii din Transilvania, acum mai bine de două secole. Expoziţia cuprinde un număr de 100 de obiecte din secolele XVII - XIX, din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal: costume săseşti, accesorii vestimentare (plastroane, căciuli bărbăteşti, borten - cilindrul de catifea purtat de fete pe cap, scufii, pantofi, cizme, poşete, evantaie, umbreluţe), pungi pentru bani, punguţe pentru tutun, port-ţigarete, tabachere, carnete de bal, podoabe (casete pentru bijuterii, broşe, paftale şi paftale de piept sau Heftel din argint aurit şi argint, cingători, cercei, inele, brăţari, coliere, pandantive din argint aurit şi argint, cu pietre preţioase şi semipreţioase, nasturi şi copci din argint, ace de voal). În expoziţie figurează şi 20 de tablouri din Galeria de Artă Românească a Muzeului Naţional Brukenthal, care asigură legătura între costum, accesoriile vestimentare şi podoabe. Tablourile reprezintă portrete de epocă ale patriciatului săsesc, constituind un important capitol de artă transilvăneană, surprinzând evoluţia picturii laice din secolul al XVII-lea, până la începutul sec. al XIX-lea.
Expoziţia este deschisă până în data de 10 mai 2015, şi poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30-17.30.
Expoziţia L΄Ecole de Tunis / Şcoala din Tunis realizată în colaborare cu Ambasada Republicii Tunisiene la Bucureşti este un omagiu adus întemeietorilor picturii tunisiene contemporane, uniţi de voinţa de a aduce în prim-plan arta autentică tunisiană.
În cadrul expoziţiei de la Muzeul Naţional Cotroceni sunt expuse un număr de 10 tablouri realizate în tehnici diferite (ulei/pânză, acrilic/pânză, acuarelă, acrilic/pe lemn gravat, guaşe) purtând semnătura celor mai reprezentativi artişti ai Şcolii din Tunis: Yahia Turki (1903 – 1968), Ali Ben Salem (1910 – 2001), Ammar Farhat (1911 – 1988), Jallel Ben Abdalah (1921), Hedi Turki (1922), Ali Bellagha (1924 – 2006), Abdelaziz Gorgi (1928 – 2008), Néjib Belkhouja (1933 – 2007), Brahim Dhahak (1938 – 2011), Fethi Ben Zakour (1947).
Expoziţia este deschisă până în data de 17 aprilie 2015, şi poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30-17.30.
Recomandările noastre
