Sub titlul “Guvernarea unui stat disfuncțional: România”, publicaţia European Business Review a publicat astăzi o analiză despre capacitatea Bucureştiului de a se ridica la standardele UE.

“Pe fondul deziluziei tot mai mari din România față de guvernul ne-partinic de "tehnocrați", au apărut întrebări, la Bruxelles, cu privire la capacitatea autorităților de a îndeplini standardele UE. Problemele din țară sunt evidențiate de ceea ce este văzută ca fiind o criză în sistemul de justiție al României.

Fondurile europene joacă un rol important în investițiile de care România are nevoie în agricultură, sănătate, infrastructură și educație. Cu toate acestea, guvernul Ciolos - prima administrație complet tehnocrată din istoria României - a recunoscut, într-un memoriu controversat din luna iulie, că va putea reuși să atragă aproape 0% din fondurile europene pentru anul 2016, pentru perioada de cheltuieli 2014-2020”, îşi începe autorul Martin Banks articolul.

 “La 1 septembrie, ministrul de interne din România, Petre Tobă, a demisionat, ca urmare a unei anchete penale în curs, împotriva lui, fiind acuzat de favorizarea unor suspecți într-un caz de deturnare de fonduri și abuz de putere. Cu două zile înainte, șase oficiali de rang înalt ai Ministerului de Interne au fost puși sub acuzare, sub suspiciunea de deturnare de fonduri și de declarații false.  

Noile evoluții au avut loc în urma unui raport critic, la sfârșitul anului trecut, emis de către Curtea de Conturi Europeană, în care s-a afirmat că România nu a îndeplinit condițiile pentru achiziții publice, cerute de legislația UE. Auditorii au analizat plata a 349 de miliarde de Euro de către 12 membri ai UE, inclusiv de România, în perioada 2007-2013.

O parte semnificativă a banilor UE pentru politici de coeziune este cheltuită prin intermediul achizițiilor publice. Curtea de Conturi Europeană a solicitat Comisiei Europene să suspende plățile și corecțiile financiare impuse pentru România și acele state membre care nu au reușit să respecte în mod corespunzător normele privind achizițiile publice.

Au apărut, de asemenea, griji cu privire la faptul că, în ciuda poziției presupus non-partizane a guvernului condus de premierul Dacian Cioloș, politica ar putea afecta investigațiile și parchetele în procesul de luare a deciziilor. Chiar în această săptămână, în aceeași zi, trei importanți membri ai opoziției, inclusiv un fost prim-ministru, au fost aduși în instanță sau la parchetele pentru a se confrunta cu acuzații legate de corupție, evident, fiind foarte vizibili în presa locală”, se mai arată în articol.

Martin Banks vorbeşte şi despre Dacian Cioloş: “De fapt, pentru un lider non-partinic, dl. Ciolos pare a fi foarte interesat de reputația sa. Săptămâna trecută, presa a vuit cu privire la insistența sa de a zbura la clasa economy, în loc business, pentru a se duce la o reuniune, în Germania. Există suspiciuni tot mai mari potrivit cărora el speră să rămână la putere și după alegerile din decembrie. Primul Ministru este numit de către Președintele României.

Actualul presedinte, Klaus Iohannis, este fost lider al Partidului Național Liberal, principalul adversar al Partidului Social Democrat, care a format guvernul până la un scandal de anul trecut, care a dus la înlăturarea sa. Numirea guvernului Ciolos a fost prezentată ca o soluție la multele probleme ale României. Dar problemele tot apar. De exemplu, chiar recent, Asociația Magistraților din România (AMR) a cerut primului-ministru să o demită pe doamna ministru al Justiției, Raluca Pruna”.

“Există griji că însuși programul anti-corupție ar fi politizat”

În finalul articolului din European Business Review se spune: “Românii au o șansă, la alegerile parlamentare din 11 decembrie, să-și de-a frâu liber furiei, acesta fiind primul vot la nivel național, după protestele care au dărâmat guvernului lui Victor Ponta, la sfârșitul anului trecut.

Nici plecarea lui Ponta, nici acțiunea în forță a agenției naționale anti-corupție (DNA), care a dus la punerea sub acuzare a 1.250 de funcționari publici - inclusiv un fost prim-ministru - anul trecut, nu au pus capăt problemei. Într-adevăr, există griji că însuși programul anti-corupție ar fi politizat.

Dat fiind faptul că România trebuie să primească 30 de milioane de € fin fonduri UE, între 2014 și 2020, sunt din ce în ce mai multe voci la Bruxelles pentru a se pune presiune asupra Bucureștiului și a începe să își rezolve problemele. Țara a fost adesea citată ca exemplu al consecințelor extinderii pripite în UE. România a aderat la UE în 2007, în ciuda opiniei larg răspândite că instituțiile sale juridice și politice nu erau pregătiți pentru a respecta standardele de aderare.

Fondurile europene joacă un rol important în investițiile de care România are nevoie în agricultură, sănătate, infrastructură și educație. Cu toate acestea, guvernul Ciolos - prima administrație complet tehnocrată din istoria României - a recunoscut, într-un memoriu controversat din luna iulie, că va putea reuși să atragă aproape 0% din fondurile europene pentru anul 2016, pentru perioada de cheltuieli 2014-2020”.