Făcută sandvici între alte două evenimente majore - summit-ul NATO de la Bruxelles (11-12 iulie) și întâlnirea cu Vladimir Putin de la Helsinki (16 iulie) – prima vizită a lui Trump în Marea Britanie (13-15 iulie) are loc într-un vârf de criză al Uniunii Europene, al NATO și al întregului Occident.

După ce Marea Britanie a votat în vara lui 2016 în favoarea ieșirii din UE, celelalte 27 de state membre nu au reușit să strângă rândurile, așa cum promiseseră solemn liderii german, francez și italian la mormântul comunistului Altiero Spinelli din Insula Ventotene, câteva luni mai târziu. Dimpotrivă, fisurile s-au adâncit și dezbinările s-au agravat.

UE este măcinată în prezent de lupta dintre două ideologii ireconciliabile: Internaționalismul, care pledează pentru dizolvarea granițelor și a statelor într-un bloc amorf, și Naționalismul, care dorește consacrarea suveranității și independenței naționale ca valori supreme, așa cum s-au afirmat ele în 1918, după prăbușirea imperiilor europene.

Alegerea lui Trump peste Ocean, în noiembrie 2016, cu a sa „America First”, a reprezentat o lovitură grea dată internaționaliștilor, care l-au perceput imediat ca pe Inamicul nr. 1. Astfel, războiul ideologic a ieșit din granițele UE și a cuprins și NATO.

Pe 25 iunie, nouă țări membre atât în UE cât și în NATO au decis să formeze o forță militară ÎN AFARA Alianței Nord-Atlantice. Această decizie vine pe fondul refuzului unor membri importanți ai NATO (în frunte cu Germania) de a-și respecta propriul angajament și a aloca 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare. Semne evidente că NATO este la un pas de colaps.

Nu trebuie uitate nici războiul comercial (al taxelor pe importuri), războiul diplomatic (pe marginea Acordului Nuclear cu Iranul și ambasada de la Ierusalim) și războiul climatic (ieșirea Washingtonului din Acordul de la Paris) dintre UE și Trump.

Bizara logică a premierului britanic

Pe acest fundal cu nuanțe apocaliptice, postura în care Theresa May îl primește la Londra pe Donald Trump nu este câtuși de puțin de invidiat.

Pe 29 martie 2019, Marea Britanie iese din UE și logic ar fi să-și dorească o relație mai strânsă cu Statele Unite. Ceea ce Trump, imediat după învestirea sa, s-a și grăbit să-i propună lui May, când aceasta a fost primul lider european invitat la Casa Albă. „Brexitul va fi un lucru minunat pentru țara dumneavoastră”, i-a spus Trump, promițându-i un acord economic bilateral „foarte, foarte puternic”.

Paradoxal, însă, pe măsură ce negocierile Londrei cu Bruxelles-ul pentru Brexit au avansat, relațiile dintre May și Trump s-au răcit. Premierul britanic nu a ratat nici o ocazie de a-l ataca pe președintele american, inclusiv pentru mărunțișuri precum redifuzarea pe Twitter de către Trump a trei clipuri postate de lidera unei mișcări naționaliste britanice, conținând atrocități săvârșite de imigranți musulmani.

În același timp, May nu a ratat nici o ocazie de a se plasa alături de UE și împotriva lui Trump în legătură cu toate subiectele majore: taxele comerciale, ambasada de la Ierusalim, acordul nuclear cu Iranul, acordul climatic etc. Parcă Statele Unite sunt pe punctul de a ieși din UE, nu Marea Britanie. „Ironia sorții face ca, odată ieșită din Uniunea Europeană, Marea Britanie să fie mai puțin utilă Washingtonului ca aliat; dimpotrivă, ea este cea care are mult mai mare nevoie de Statele Unite”, observă pentru Reuters Jeffrey A. Stacey, fost oficial în Departamentul de Stat al lui Obama. Așadar, un tip care nu poate fi bănuit de prea mare simpatie față de Trump. Cum va proceda Theresa May să îl îmbuneze pe Donald Trump, după ce l-a făcut albie de porci, rămâne un mister mai gros decât ceața londoneză.

Stânga scoală Londra la luptă 

Atmosfera de la Londra în așteptarea lui Trump este la fel de oțărâtă ca atitudinea lui May. O petiție online care solicită anularea vizitei președintelui american a fost semnată de două milioane de oameni. Alți peste 50.000 de oameni și-au anunțat participarea la un miting de protest în Trafalgar Square, după ce înainte intenționează să străbată principalele străzi din centrul Londrei într-un marș „Stop Trump”. Organizatorii au numit protestul un „carnaval al rezistenței”. Activistul de stânga britanic Leo Murray a anunțat că a reușit să strângă suficient de mulți bani (circa 12.500 de lire sterline) pentru a comanda o păpușă gonflabilă de șase metri înălțime, înfățișându-l pe Trump cu mâini și picioare de copil, purtând un scutec prins cu ac de siguranță, pe care intenționează să o înalțe pe cerul Londrei, cu ocazia vizitei. Primarul musulman al Londrei, Sadiq Khan, a acordat autorizația pentru balonul Trump. Acesta are dreptul să zboare vineri, 13 iulie, între orele 9.30 și 11.30 dimineața, interval care coincide cu marșul „Stop Trump” din centrul Londrei, însă nu are voie să se înalțe mai sus de 30 de metri. Un purtător de cuvânt al lui Sadiq Khan a declarat: „Primarul sprijină dreptul la protest pașnic și înțelege că acesta poate îmbrăca numeroase forme”. Relația lui Trump cu primarul musulman al Londrei este la fel de tensionată ca relația cu May. În ianuarie anul acesta, cu o lună înaintea unei vizite programate de Trump pentru a inaugura noul sediu de la Londra al ambasadei americane, vizită anulată ulterior, primarul Khan scrisese pe Twitter că „Donald Trump nu este binevenit aici” deoarece își „continuă agenda de dezbinare”. O referire la decretele privind interdicția de a intra în Statele Unite pentru cetățenii din șase țări majoritar musulmane. Într-o declarație din luna mai, care a stârnit mânie în capitala britanică, Donald Trump a comparat Spitalul Regal din Londra cu o „zonă de război”, din cauza mulțimii de răniți, victime ale valului de atacuri de stradă cu cuțitul avându-i ca autori pe imigranți. „Nu au arme de foc. Au în schimb cuțite și este sânge peste tot pe podele în acest spital. Este la fel de rău ca într-o zonă de război... cuțite, cuțite, cuțite. Londra nu a fost obișnuită cu așa ceva.” Sursa de informații pentru Trump pare să fi fost un documentar al BBC, în care doctorul Martin Griffiths declara: „Unii dintre colegii mei militari au afirmat că experiența lor de aici este asemănătoare cu cea de la baza Bastion (din Afganistan). În mod obișnuit avem în îngrijire copii – cei de 13, 14, 15 ani sunt cazuri zilnice, răniți de cuțite și arme de foc.