Iusein Ibram, deputatul Uniunii Democrate a Turcilor din România (UDTR) a fost martor la toate întâlnirile pe care oficialii statului român le-au avut cu reprezetanţii Turciei. De fiecare dată, la întâlnirile oficiale, s-a discutat, pe principiul reciprocităţii, despre ridicarea unor lăcaşe de cult în cele două ţări.

Reprezentantul comunităţii turce în Parlamentul Românie , deputatul Iusein Ibram, a explicat astăzi, la Constanţa, că a fost în toate delegaţiile în care s-a discutat problema moscheei din Bucureşti. Niciodată nu s-a pus în discuţie mărimea lăcaşului de cult şi nici construirea vreunei universităţi de teologie islamică în Bucureşti. S-a convenit doar ridicarea unei moschei adecvate, având în vedere că cea existentă, singura din Capitală,  are o capacitate de cel mult 30 de persoane. Iar în Dobrogea, unde locuiesc aproape 70.000 de turci şi tătari, băştinaşi, există peste 70 de geamii, suficiente pentru comunitatea musulmană.

Înţelegere între România şi Turcia, parafată în 2005

Discuţiile în privinţa construirii unui cimitir şi a unei biserici ortodoxe pentru românii din Istanbul, precum şi a unei moschei şi un cimitir musulman în Bucureşti, au început în 2005. “Cei doi preşedinţi, la acel moment, Traian Băsescu şi Ahmet Sezer, au preluat sarcinile. Cred că, la final, a fost parafată şi o înţelegere scrisă între cele două ţări”, spune deputatul Iusein Ibram. Cimitirul ortodox din Istanbul, de peste 3000 mp, „a fost rezolvat imediat”. Cel musulman din Bucureşti a fost repartizat abia în 2014, dar, din cauza birocraţiei, nu este folosit, mulţi dintre decedaţi fiind îngropaţi la Constanţa.

„Turcia a văzut că statul român nu face nimic la Bucureşti”

Rămăsese de rezolvat problema  locului pentru construire unei biserici ortodoxe române la Istanbul. „Dar cred că statul turc a observat că din partea statului român nu se face nimic, la Bucureşti”, opinează Iusein Ibram. În 2007, delegaţia română s-a întâlnit în Turcia şi cu  patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, „cu care am stat, personal, pe această problemă, iar excelenţa sa a fost mulţumit de atitudinea statului turc”. S-a convenit ca biserica ortodoxă să fie ridicată într-o zonă relativ centrală a Istanbulului. „Au promis, atunci, şi preşedintele Turciei, şi premierul Recep Tayyp Erdogan, că se va rezolva problema. De faţă cu premierul Tăriceanu şi preşedintele Băsescu”.

Un an de la ultima convorbire despre moschee între Traian Băsescu şi preşedintele turc

Ultima discuţie a fost în 2014, în delegaţia preşedintelui Traian Băsescu când din nou s-a pus problema geamiei de la Bucureşti. „Preşedintele Băsescu a spus că s-a rezolvat problema, dar de fapt se rezolvase doar punerea pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General Capitalei. Ambasadorul Turciei în România avea însă informaţia adevărată şi l-a informat pe preşedintele Recep Tayyp Erdogan că nu s-a rezolvat nimic. Traian Băsescu, iniţial bucuros, s-a intristat când au avut discuţiile lărgite şi a aflat că nu era aşa cum ştia el”.

„Nu e nici cea mai mare moschee, nu există nicio universitate islamică”

Atât deputatul Iusein Ibram cât şi preşedintele UDTR, Osman Fedbi, dezmint că s-ar fi stabilit vreodată construirea unei universităţi de teologie islamică lângă moscheea din Bucureşti. Ei cred că preşedintele „exagereată” şi nu înţeleg cine i-a furnizat asemenea informaţii. „Nu ştim de unde a apărut ideea cu cea mai mare moschee din Europa. Iar de universitate chiar că nu se pomenise. Cea mai mare universitate, de 5000 de locuri, se face acum la Tirana, în Germania are deja  6000 de locuri. Poate o fi vorba de Ungaria, dar nu la noi”, spun oficialii musulmani.

Serviciile secrete române şi-au făcut, bine, treaba

În Dobrogea trăiesc peste 70.000 de musulmani, iar în Bucureşti, aproape 10.000.Populaţia musulmană creşte însă de la an la an. „Vin în România tot mai mulţi investitori turci şi arabi. Mulţi şi-au adus familiile, copiii. În afară de noi, turcii şi tătarii băştinaşi, sunt şi peste 1000 de cetăţenii turci” spune preşedintele Uniunii Democrate a Turcilor din România, Osman Fedbi. El susţine că în universităţile din România sunt mii de studenţi arabi sau din ţări musulmane. „După o convieţuire de sute de ani cu creştinii, noi avem altă viziune asupra islamului.  În ultimii 25 de ani nu au fost probleme nici cu studenţii arabi, nici cu altcineva. Serviciile noastre române şi-au făcut treaba bine iar persoanele suspecte au fost expulzate”.