Incredibilă AVENTURĂ a robotului Philae pe cometa 67P şi câteva CURIOZITĂŢi legate de celule!
Cu puţină vreme în urmă robotul Philae s-a desprins de sondă-mama, Rosetta, şi a aterizat (mai corect ar fi: acometizat) pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko. După o serie de aventuri a reuşit să efectueze cîteva măsurători extrem de importante, înainte să între în hibernare. Măsurătorile efectuate însă sunt extrem de interesante: au fost detectate urme de molecule organice! Ne vor ajută aceste informaţii să înţelegem mai bine cum a luat naştere viaţă pe Terra? Vom discuta şi despre complexitatea vieţii prezantandu-va câteva curiozităţi legate de....celule.
Pe 12 noiembrie 2014 robotul Philae s-a desprins de sondă-mama, Rosetta, şi după o călătorie de câteva ore a ajuns pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko. Acometizarea s-a dovedit a fi extrem de aventuroasă: Philae a atins solul cometei, însă nu a reuşit să se ancoreze. Harpoanele cu care era prevăzut robotul nu au reuşit să pătrundă în solul cometei şi să fixeze landerul în mod stabil. Ce a urmat? Philae a ricoşat de două ori şi a revenit la solul cometei într-o poziţie aflată la sute de metri faţă de cea prevăzută iniţial, în umbră unui crater, într-o poziţie înclinată.
Bateriile de la bord aveau o durata de 60 de ore; timp în care se aştepta deschiderea panourilor solare care ar fi reîncărcat bateriile robotului. Cum însă Philae era într-un con de umbră panourile solare nu funcţionează eficient şi nu au reuşit reincarcrea bateriilor. Cercetătorii de la ESA au pierdut contactul cu Philae care la ora actuală hibernează pe cometa la o distanţă faţă de noi de circa 500 de milioane de kilometri! Există speranţe de recuperare a contactului cu Philae în câteva luni – când cometa se va apropia de Soare şi panourile solare ar putea reîncarcă bateriile? Vom vedea!
Ne puteți urmări și pe Google News
Ce a reuşit însă să facă Philae înainte de a tăcerea actuală? A perforat solul cometei – care s-a dovedit a fi mult mai dur decât de aşteptau cercetătorii. După circa 10-20 cm de praf , Philae a dat de o suprafaţă rigidă, extrem de rece, şi greu de pătruns. Temperatura în punctul în care se află Philae, şi care a fost din fericire localizat, este extremă: minus 170 C!!!
Un aparat aflat la bordul robotului Philae, şi anume COSAC (COmetary SAmpling and Composition experiment), un fel de „nas” electronic, reuşit să efectueze o serie de analize asupra gazelor de pe cometa şi a determinat prezenţa moleculelor organize (care conţin carbon); nu a fost încă posibilă determinarea precisă a compoziţiei acestor molecule. Sunt oare acelaşi gen de molecule că cele prezente în organismul nostr? În proteine, de exemplu! Ar fi extrem de interesant. În acest caz ipoteza vieţii ajunsă pe Terra din spaţiu – poate la bordul unei comete – ar putea să fie o ipoteza valabilă!
Ce este însă viaţă? Nu avem un răspuns la această întrebare – va prezentăm însă câteva curiozităţi legate de unitatea de baza a vieţii - celulă:
1. Cercetătorii cred că primele celule au luat naştere pe Pământ acum circa 3.8 miliarde de ani – celule procariote (care, spre deosebire de celulele eucariote, au o structura mult mai simplă, fără un nucleu central de exemplu) 2. Cu câteva excepţii, celulele au dimensiuni invizibile cu ochiul liber, între 0.001 şi 0.003 centimetri 3. Corpul nostru este alcătuit din circa 200 tipuri de celule diverse 4. În organismul nostru locuiesc un număr foarte mare de celule „străine” – cum ar fi bacteriile, greutatea cărora ajunge la 1.5 – 2.5 kilograme!
Philae este un experiment care va rămâne în istoria omenirii. Analiză datelor pe care ni le-a trimis nu s-a încheiat; în plus Rosetta rămâne în orbită şi va continuă să ne transmită la rândul ei o serie de informaţii extrem de interesante şi importante.
Toate aceste informaţii ne vor ajută să înţelegem mai bine cât de răspândite sunt moleculele organice în Univers . Este oare posibil că viaţă pe Terra să fi ajuns din spaţiu? Dacă da – este probabil că în Univers să existe multe alte planete cu creaturi care se întreabă la rândul lor: cine suntem şi de unde venim?
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro
Recomandările noastre
