În septembrie 48 i.Hr., Pompei este ucis în bătalia de la Pharsalus, iar succesorul său pe tronul Imperiului Roman devine Cezar. Acesta din urmă voia să cucerească Egiptul, plan care a ajuns şi la urechile Cleopatrei, decisă să nu cedeze puterea.

Ca semn de prietenie, Cleopatra îi trimite împăratului un enorm covor egiptean. În momentul in care Cezar îl desface, de pe podeaua palatului "răsare" chiar Cleopatra. Regina se înfăşurase în covor pentru a putea trece de gărzile palatului, inclusiv de inamicii săi...

Singura legătură cu ceea ce urmează este...covorul. Covorul ca metaforă, idee şi „obiect de artă”.  Nu, nu este vorba despre „obişnuitul”, multrulatul, multadulatul covor roşu al vedetelor. Este vorba despre un concept...

În Bucureşti

Covoare manuale, iz de covoare otomane vechi, de secol al XVIII-lea şi al XIX-lea, vise strânse într-un covor persan ori o scoarţă românească, dar şi pictură, sculptură, mic mobilier. O lume cu poveşti, ce ar putea dura 1001 de nopţi. Există, e în Bucureşti, pe Bulevardul Primăverii şi se numeşte Buhara. Nu a fost de la început în această zonă, dar acum îşi desfăşoară firul din fibră aici. O casă care pare ea însăşi ţesută, „un „spaţiu” în care paşii nu se pot pierde prin covoare, pentru simplul motiv că sunt vechi şi preţioase. Iar mâinile nu pot atinge decât, eventual, cu mare grijă obiectele de artă ce se...rotesc primprejurul covoarelor.

„Piesele” au fost adunate timp de mulţi, mulţi ani, de către colecţionarul Norbert Hauser, proprietarul Buhara. "Pasiunea mea pentru covoare a început prin 1995, pe atunci trăiam în Germania”, spune Norbert Hauser. S-a întors în România în urmă cu peste 10 ani şi după un timp a „făcut”...micul tărâm al viselor înfăşurate în covoare. Astfel, brandul Galeria Buhara este deja cunoscut în Micul Paris al gusturilor pretenţioase, insolite, ori balcanice. Fiind apreciat de colecţionari, arhitecţi si decoratori.

By the way - ca să folosim o expresie „la modă”, Galeria acoperă, în domeniul covoarelor manuale, aproape toate gusturile, printre care se unduie liniile clasice ale persanelor din Tabriz si Isfahan, ori luciul mătăsii din Hereke, Kashmir şi Ghom. Oraşul Buhara, inima mătăsii din Asia Centrală, este cel pe pământurile căruia, cândva, a păşit piciorul desculţ al lui Alexandru Macedon. În „spaţiul covoarelor nobile” de pe Primăverii nu ştii cum să păşeşti, dar ştii cum să visezi. Un spaţiu în care, tot metaforic vorbind, Cleopatra se înfăşoară în covor la nesfârşit. 

Epilog

Noul sediu al Galeriei a fost inaugurat zilele trecute. Cu o serată de început de iunie, cu invitaţi preţioşi din lumea artei şi culturii (şi cu invitat special - Ştefan Ionescu, autor al studiilor şi cărţilor privind covoarele anatoliene prezente de sute de ani în bisericile fortificate din Ardeal). Mulţumesc domnului Claudiu Bleonţ că m-a ajutat în dorinţa acerbă de a fotografia un mic tablou superb aflat în faţa sa, „printre covoare”, în loc să îl fotografiez pe dânsul.