Bienala de Artă de la Veneţia se deschide anul acesta pe 9 mai, cu o lună mai devreme decât ediţiile recente. În 2015 participă 89 de ţări, dintre care doar 29 expun în Giardini di Castello, locul istoric al Bienalei, unde România are propriul său Pavilion încă din 1938.
Președintele Bienalei de la Veneţia, Paolo Baratta, și curatorul expoziţiei internaţionale, Okwui Enwezor, au convocat pe 5 martie o întâlnire a reprezentanţilor ţărilor participante, care și-au prezentat programele curatoriale. La această întâlnire a fost comentată tema Bienalei, „All the World’s Futures” („Toate viitorurile lumii”). Enwezor – cunoscut scriitor, curator și director al Haus der Kunst din Munchen – a explicat că expoziţia va fi „dedicată unei reevaluări a relaţiei pe care arta și artiștii o au cu actuala stare a lucrurilor din lumea care ne înconjoară”. Tema constă dintr-un „strat de <filtre> intersectate” care va servi la organizarea expoziţiei în trei părţi distincte: „Liveness: On Epic Duration” („Vivacitate: despre durata epică”), „Garden of Disorder” („Grădina Dezordinii”) și „Capital: A Live Reading” („Capitalul: o lectură pe viu”).
Enwezor își imaginează expoziţia ca pe „o scenă pe care vor fi explorate proiecte istorice și contra-istorice”. Chestiunile abordate au un pronunţat caracter politic: „Fracturile care ne înconjoară și abundă la fiecare colţ al peisajului global de azi evocă rămășiţele infinitezimale ale catastrofelor anterioare”, a spus el într-o declaraţie de presă.
„Schimbările radicale care s-au petrecut de-a lungul ultimelor două secole au dat naștere unor noi idei fascinante care au devenit subiecte și materie pentru artiști, scriitori, regizori, performeri [...]. Recunoașterea acestui fapt stă la baza propunerii mele pentru a 56-a Expoziţie Internaţională la Biennale di Venezia”.
Pavilionul României se integrează în viziunea curatorială a lui Enwezor prin alegerea unui subiect pe cât de dificil, pe atât de potrivit în context local și internaţional: „Darwin’s Room”, văzut ca un spaţiu mental și o paradigmă în care, deși trăim cu toţii, ne raportăm la ea în moduri cu totul diferite. Adrian Ghenie propune prin laboratorul lui Darwin o cale de reinterpretare a luptei pentru existenţă, nu doar așa cum o definea teoria evoluţionismului biologic, ci și prin apelul la alte surse istorice. Ghenie este preocupat constant de falia care se creează între microistorie și macroistorie, continuând prin proiectul propus Pavilionului tema generală a Bienalei și accesând sursele intime ale subiectului de reflecţie propus de curator: cum ne imaginăm viitorul la plural? Camera lui Darwin devine o arhivă a istoriei declinată în trei spaţii principale, fiecare având propria cheie conceptuala: Furtuna, Galeria de portrete (Autoportret ca Charles Darwin) și Disonanţele istoriei.
Arhitectura expoziţiei, concepută de Attila Kim, traduce spaţial tematica Darwin’s Room. Compartimentarea spaţiului expoziţional în trei săli principale recreează simbolic o perioadă importantă din istoria Pavilionului României, acesta trimiţând astfel la o formă apropiată de cea propusă iniţial de Nicolae Iorga în 1938.
La fiecare ediţie, naţiunile lumii îşi definesc un anumit mod de înţelegere a „reprezentativităţii”. Polonia, al cărei pavilion este adiacent Pavilionului României, vine cu proiectul unei opere cu libret polonez pe care artiștii au prezentat-o descendenţilor soldaţilor polonezi din legiunile lui Napoleon. Trimiși de Napoleon în San Domingo în 1802 pentru a înfrânge răscoala sclavilor negri, soldaţii polonezii au decis să se alăture insurgenţilor, câștigând astfel independenţa statului Haiti. Polonezii chestionează astfel capacitatea unor forme artistice anacronice de a mai reprezenta identitatea naţională. Marea Britanie o propune anul acesta pe Sarah Lucas, o reprezentantă a noului val de artiști britanici, cu o abordare neconvenţională și plină de umor. Proiectul Franţei se intitulează revolutions şi propune o recitire a mutaţiilor istorice prin prisma dezordinii regeneratoare.
A 56-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia va fi deschisă publicului (estimat la aproximativ 500.000 persoane) între 9 mai și 22 noiembrie 2015. Vernisajul Pavilionul României va avea loc pe 7 mai, ora 17, în prealabil având loc prezentarea pentru presă, de la ora 16. România va fi reprezentată în paralel, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneţia, de expoziţia Inventing the Truth. On Fiction and Reality (curator: Diana Marincu), care va avea vernisajul pe data de 8 mai, ora 17.
Adrian Ghenie: Darwin’s Room, curator Mihai Pop, este un proiect produs de Fabrica de Pensule (Cluj) și Asociaţia Film ETC. (București). Parteneri: Universitatea Naţională de Arte (București), Universitatea de Artă și Design (Cluj), Universitatea de Arte George Enescu (Iași), Editura Hatje Cantz (Germania), Editura Humanitas (București), Galerie Judin (Berlin), PACE Gallery (New York / Londra), Tim Van Laere Gallery (Anvers), Galerie Thaddaeus Ropac (Paris), Fundaţia Plan B (Cluj, Berlin), Asociaţia Galeriilor de Artă Contemporană din România, Asociaţia Amicii MNAC (București). Coordonatorul general al proiectului și curator al evenimentelor publice este Corina Șuteu.
Recomandările noastre
