Curtea Constituțională a stabilit: Șefa DNA a fost în Sufrageria lui Oprea!

Curtea Constituțională a stabilit: Șefa DNA a fost în Sufrageria lui Oprea!

Curtea Constituțională a României a explicat de ce şefa DNA este obligată să se prezinte în faţa Comisiei de anchetă a Parlamentului pentru a spune dacă a fost sau nu prezentă acasă la Oprea în seara alegerilor din 2009. În opinia sa separată, judecătorul CCR Livia Stanciu menționează repetat, pe baza declarațiilor luate de Parchetul General celorlalți participanți la serata electorală organizată de Gabriel Oprea, că Laura Codruța Kovesi a fost prezentă la acea întâlnire

În motivarea deciziei din 3 octombrie, magistraţii au arătat că prin refuzul de a furniza date în faţa Comisiei, Kovesi încalcă autoritatea Parlamentului.

Argumentele magistraţilor CCR

„Prin refuzul procurorului șef al DNA de a se prezenta în fața Comisiei (…) pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial și de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, este încălcată autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului, şi este împiedicată desfăşurarea activităţii sale, sub aspectul îndeplinirii atribuțiilor de control prin intermediul comisiilor parlamentare”, se arată în motivarea CCR.

Ne puteți urmări și pe Google News

Magistraţii au apreciat, în majoritate, că şefa DNA exclude astfel orice colaborare cu autoritatea care exercită suveranitatea poporului.

„Refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public (participarea în seara zilei de 6 decembrie 2009, dată la care s-a desfășurat scrutinul național pentru alegerea Președintelui României, alături de alte persoane care dețineau funcții publice - directorul Serviciului Român de Informații, directorul adjunct al Serviciului Român de Informații și senatori, în locuința domnului senator Gabriel Oprea) care, dacă s-ar dovedi real, ar avea un impact major negativ în plan social, politic și juridic, prezervând, astfel, o stare de incertitudine cu privire la veridicitatea evenimentelor cercetate”, au reţinut magistraţii”.

Kovesi are obligaţia să se prezinte

Curtea Constituţională conchide că şefa DNA este obligată să meargă în Parlament.

„Așa fiind, Curtea constată obligația doamnei Laura Codruța Kovesi de a se prezenta în fața Parlamentului (…) pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial și de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei”, concluzionează magistraţii CCR Valer Dorneanu, Marian Enache, Daniel Marius Morar, Mona- Maria Pivniceru, Varga Attila şi Mihaela Senia Costinescu.

Alţi trei judecători CCR, respectiv Livia Stanciu, Maya Teodoroiu şi Mircea Minea, au formulat opinii separate la decizia CCR privind constatarea unui conflict Parlament - PÎCCJ generat de refuzul lui Kovesi de a se prezenta în faţa Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009.

Stanciu atestă prezenţa lui Kovesi la Oprea

Livia Staciu (foto) oferă, în motivarea opiniei separate, şi detalii de dosarul deschis de Parchetul General în problema „sufrageriei lui Oprea” şi ulterior clasat. Stanciu atestă, bazat pe informaţiile de la Parchet, prezenţa lui Kovesi, la vremea respectivă procuror general al României, acasă la Oprea şi prezintă mărturii din dosar. „Parchetul a mai reținut că, probele testimoniale administrate în cursul urmăririi penale au relevat, în mod indubitabil, că persoanele prezente în seara zilei de 6 decembrie 2009 la locuința martorului Oprea Gabriel, respectiv George Maior, Vasile Dâncu, Florian Coldea, Laura Codruţa Kovesi, Onțanu Neculai și Iordănescu Anghel au participat la un eveniment de natură privată, la invitația acestuia, nefiind inițiată nicio operațiune de fraudare/viciere a rezultatelor alegerilor prezidențiale”, scrie Livia Stanciu. Fosta şefă a ICCJ e de părere, însă, în opinia separată că şefa DNA şi-a respectat, în calitate de cetăţean, obligaţia de a răspunde în scris Comisiei.

Teodoroiu: În 2009 Kovesi avea altă funcţie

Judecătorul CCR Maya Teodoroiu (foto) consideră, în opinia separată, că sesizările depuse de preşedinţii celor două Camere în cazul Kovesi trebuiau respinse în principal ca inadmisibile şi în subsidiar ca neîntemeiate. Teodoroiu a invocat faptul că CCR s-a pronunţat deja cu privire la existenţa sau inexistenţa unei obligaţii de a răspunde solicitărilor unei comisii de anchetă a Parlamentului României. Mai mult, Teodoroiu a menţionat că Laura Codruţa Kovesi nu deţinea în anul 2009 funcţia de Procuror Şef al DNA, ci o altă funcţie publică – cea de Procuror General al PÎCCJ, fiind, la momentul actual, o terţă persoană faţă de raporturile constituţionale dintre Parlament şi PÎCCJ. „Prin urmare, nu este relevantă calitatea actuală, de Procuror Şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în raport cu aspectele care fac obiectul comisiei parlamentare de anchetă, anume alegerile prezidenţiale din 2009”, subliniază Maya Teodoroiu.

Niciun conflict juridic între Parlament şi Parchet

Judecătorul CCR Mircea Minea (foto) a precizat, în opinia separată, că între Parlament, reprezentat prin Comisia de anchetă a alegerilor din 209 şi ministerul Public, reprezentat prin Procurorul Şef al DNA, nu a existat şi nu există niciun conflict juridic de natură constituţională între autorităţi. Minea a invocat jurisprudenţa CCR potrivit căreia conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice presupun „acte sau acţiuni concrete”. Minea consideră că nici instituţia pe care a condus-o Kovesi în 2009, şi nici instituţia pe care o conduce în prezent nu sunt implicate în vreun conflict juridic de natură constituţională, întrucât relatarea personală făcută de o persoană sau refuzul acesteia de a răspunde invitaţiei Comisiei de anchetă nu poate avea ca efect antrenarea instituţiei pe care respectiva persoană o conduce într-un conflict juridic de natură constituţională între autorităţi care nu se află în niciun fel de raporturi.