„Muzeele pierdute” este titlul expoziției deschise aseară, la Cluj, care aduce din nou în prim-plan dezastrul provocat în domeniul Culturii de fenomenul retrocedărilor de imobile

Muzeul Național de Artă din Cluj-Napoca este gazda acestei expozițiiprotest, realizată de Rețeaua Națională a Muzeelor din România. „Sensul expoziției este de a semnala faptul că ne pierdem muzeele, dar și o mare parte din colecții, că astfel nu vom mai avea șansa să le vedem vreodată. Muzeele fără sedii sunt muzee unde colecțiile zac în lăzi întru uitare. Pentru multe dintre acestea, soluția salvării vine de la autoritățile statului. La altele, soluția de salvare vine de la noi”, spune Dragoș Neamu, vicepreședintele RNMR.

FOTO: Organizatorii expoziției de la Cluj aduc în discuție și situația „Cumințeniei Pământului”, pe care românii ar putea să nu o mai vadă

Peste 110 muzee din țară (111 cu Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca) sunt afectate de fenomenul dramatic al retrocedărilor de sedii și colecții. Se știe faptul că orașele fără muzee sunt orașe fără identitate, fără suflet. „Investițiile în muzee ar putea schimba economia creativă a unui oraș. Cheile relansării acestora sunt acum la autoritățile statului care nu au găsit sau nu au căutat suficiente soluții alternative. Până atunci, muzeele zac depozitate în lăzi, sunt exilate în apartamente de bloc sau sunt aruncate în stradă, iar colecțiile sunt, uneori, negociate ca în piață”, adaugă Dragoș Neamu, curatorul expoziției.

FOTO: Imagine din expoziție: Obiectele de artă sunt ascunse în cutii, aluzie la situația dramatică a muzeelor rămase fără sediu FOTO: ANDREI MĂRGULESCU

Expoziția din lăzi și cutii

„Muzeele pierdute” este o expoziție care plea că de la o realitate simplă. „Unele opere de artă ce aparțin unor muzee intrate în malaxorul retrocedărilor mai pot fi admirate pentru foarte scurt timp și nu oricum, deoarece este probabil ca mâine să nu le mai afli urma. Frustarea și nevăzutul reprezintă în viziunea arhitecților Constantin Goagea și Anastasia David sentimentul și caracteristica dominantă a acestei expoziții. Operele de artă încapsulate într-o instalație ce sugerează foarte subtil un amalgam de cutii sunt doar un pretext, un deziderat al vizitării, al contactului, care pentru vizitator devine tot mai anevoios. Numai când experimentezi pe propria piele un scenariu teribil poți înțelege consecința unei pierderi imense – identitatea”. Anul trecut, EVZ a avut o campanie în care a prezentat situația dramatică a mai multor muzee din țară.

Muzeul Național al Literaturii Române a primit două sedii

Față de anul trecut, de când suferința muzeelor este publică, s-au mai rezolvat unele cazuri, ne-a spus Dragoș Neamu. S-a rezolvat situația colecției de la Topalu, județul Constanța. Cel care o cerea nu a avut câștig de cauză în justiție. Iar cea mai bună veste, pe care am primito, ieri, chiar de la directorul Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR), scriitorul Ioan Cristescu, ei bine, această instituție fundamentală a Cultu rii române a primit un sediu nou. După ce l-a pierdut pe cel din Bulevardul Dacia. De fapt, sunt două sedii, în centrul Capitalei. „ Sediul mai mic va găzdui expoziția permanentă, deja lucrăm la ea cu arhitecți, cu specialiști. Iar în celălalt sediu, două nivele vor fi pentru public, celelalte nu”. Când se va redeschide, așa cum merită Muzeul Literaturii? „Expoziția permanentă se va deschide la 15 ianuarie 2017, de Ziua Culturii Naționale, iar celălalt sediu se va deschide în aprilie 2017, cu ocazia aniversării a 60 de ani de la înființarea instituției”, ne-a mai spus Ioan Cristescu.

FOTO: Fostul sediu al MNLR a fost retrocedat în urmă cu doi ani