Guvernul maghiar a decis aplicarea unei noi măsuri pentru a intimida societatea civilă, se precizează într-un material publicat de Human Rights Watch.

“În dimineaţa zilei de luni, povesteşte publicaţia de apărare a drepturilor omului, doisprezece ofiţeri de poliţie au operat raiduri la sediile a două organizaţii non-guvernamentale din Budapesta. Cele două grupuri, Ökotárs şi Demnet ( un fel de FDSC-uri româneşti), fac parte dintr-un consorţiu format din patru ONG-uri care administrează banii donaţi din alte ţări pentru organizaţiile societăţii civile din Ungaria.

Potrivit unui mesaj postat pe site-urile de socializare de către şeful Demnet, poliţia a interzis angajaţilor organizaţiei să folosească telefoanele mobile cât timp poliţia se afla în incintă şi a confiscat laptopurile şi serverele din sediu. Surse din poliţie citate în media au declarat că motivul pentru organizarea raidului a fost „delapidare şi activităţi financiare neautorizate” comise de „un autor necunoscut”.

Protestatari s-au adunat ulterior în faţa sediului Ökotárs din Budapesta ca răspuns la aceste acţiuni.

Acestea sunt doar cele mai recente acţiuni din atacul lansat de guvernul ungar asupra societăţii civile. În mai, guvernul a comandat controale fiscale surpriză asupra ONG-urilor vizate astăzi, alături de un al treilea membru al consorţiului. La acea vreme, Ungaria acuza Norvegia că intervine în politicile sale interne prin finanţarea unor ONG-uri din ţară. Vizată de raidul realizat în mai, Ökotárs a fost iniţial acuzată de a avea „legături strânse” cu partidul politic din opoziţie. ONG-ul şi organizaţiile cărora le-au fost acordate donaţii, printre care se numără şi organizaţii de seamă care apără drepturile omului şi luptă împotriva corupţiei, au fost ulterior investigate de guvernul ungar pentru suspiciuni de „fraudă organizată”.

Acestea sunt alte dovezi care confirmă alunecarea Ungariei pe o pantă autoritară, care s-a adâncit cu câştigarea unui nou mandat de către guvern în aprilie. În iulie, primul ministru Viktor Orban a mers mai departe declarând că şi-a dorit să pună capăt democraţiei liberale din Ungaria.

Aceste acţiuni au tras semnale de alarmă şi de partea cealaltă a Atlanticului prin editorialele apărute în New York Times şi Washington Post. Însă Europa pare a fi în continuare mulţumită. Comisarul pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei a adresat o scrisoare pe 9 iulie către guvernul ungar, condamnând retorica guvernului de natură să stigmatizeze şi faptul că pune la îndoială legitimitatea activităţii desfăşurate de ONG-uri. Guvernul a răspuns că are „obligaţia morală de a ordona aplicarea oricărei măsuri”  necesare pentru investigarea cazului. UE nu a făcut declaraţii în legătură cu presiunea exercitată asupra ONG-urilor şi a refuzat să comenteze asupra discursului lui Orban din luna iulie.

Va fi UE determinată să răspundă în urma celor mai recente acţiuni demarate de guvernul ungar care încalcă drepturile omului? Sperăm că da. Dacă Uniunea nu este pregătită să-şi apere valorile şi drepturile în propriul teritoriu, cum poate face acest lucru în mod credibil în afară?” se întreabă retoric autoarea articolului Lydia Gall.

Ce este interesant este că guvernul de la Budapesta denunţă finanţarea de către alte state a ONG-urilor de pe teritoriul său ca fiind o implicare nepermisă în politicile interne ale statului maghiar şi ia măsuri drastice împotriva acestora, dar în acelaşi timp finanţează reţele de ONG-uri de pe teritoriul României – de ce aplică dublul standard?

Toata Transilvania a fost împânzită de aşa-zise centre ale democraţiei, insitutute menite să susţină cetăţenii din Ardeal să obţină cetăţenia maghiară. Acestea sunt pălării din umbră ale UDMR şi PCM. 

Cel mai important trust de presă din secuime, frate mai mic al lui “Magyar Nemzet”, care editează ziare în Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Târgu-Mureş, precum şi alte publicaţii de nişă – a primit, în ultimii trei ani, finanţări de aproximativ 2,6 milioane de euro de la companii maghiare de stat, prin intermediul Fundaţiei pentru Presa maghiară fără frontiere.

Nu ar trebui ca şi guvernul de la Bucureşti să se pregătească pentru asaltul propagandistic pregătit în amănunt pentru condamnarea Tratatului de la Trianon, eveniment de mare amploare ce se va desfăşura în întreaga lume în 2020, tratat prin care Ungaria pierdea Ardealul?

Însăşi sigla protestului anti Roşia Montană este inspirată din conturul Ungariei Mari, aşa cum au remarcat specialiştii de heraldică în presa de la Bucureşti.

Mai multe ONG-uri de la Cluj au surse directe sau indirecte de la Budapesta.

Dacă în Ungaria fiecare ONG este obligat să prezinte pe lângă un raport de activitate şi sursele de finanţare, nu acelaşi lucru se întâmplă şi în România.

Oare de ce Budapesta aplică standardul dublei măsuri? Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă, nu-i aşa că sunt premise serioase de sfârşit a democraţiei liberale, cum însuşi premierul maghiar Viktor Orban, principal beneficiar al acestei democraţii, anunţa recent?

Sigur că nu mai aştept demult vreun punct de vedere al societăţii civile româneşti nealiniate directivelor de dezvoltare a României.