Bilanțul primei etape de testări, efectuată la clasele primare, arată negru pe alb haosul din sistemul de educație.
Proba la matematică, care a încheiat, ieri, evaluarea celor peste 193.000 de elevi din clasa a IV-a, a trecut pe planul doi în favoarea discuțiilor despre testarea de la română, iscate de diferențierea subiectelor.
Unii copii s-au plâns că variantele nu au fost pe picior de egalitate în privința dificultății. „Mie mi-a căzut varianta de test mai grea, povestea despre creioane. Am avut de scris mai mult la final, față de varianta cu povestea despre lebede, unde au avut doar de schimbat finalul poveștii. Nu prea mi s-a părut corect”, spune Maia Z., elevă în clasa a IV-a, la o școală din sectorul 3 al Capitalei. Discrepanțe majore între subiecte au observat și părinții.
Clasa a V-a, după o programă învechită
„I-am dat băiețelului meu să facă testul de română, care era mai greu (el primise la școală varianta cu lebedele). Întrebările, structura subiectelor a fost aceeași, însă diferența de dificultate este mare la final, unde au de argumentat în trei puncte la testul cu creioanele, față de doar un punct, la testul cu lebedele. Sunt curioasă cum vor fi punctați...”, spune Veronica, mama unui băiețel de clasa a IV-a.
Dascălii văd lucrurile în perspectivă și spun că rezultatele evaluării nu vor fi relevante pe termen lung. Potrivit acestora, odată intrați în clasa a V-a, chiar și cei mai buni elevi ajung să șchioapete la învățătură, din cauza haosului din sistem.
„Ei trec direct la o programă nereformată de zeci de ani, încărcată de verbe, timpuri și moduri. În plus, după ce în clasele I-IV se dau calificative, în V-VIII sunt stresați cu note de patru și cinci”, explică Elena Nicolae, învăţătoare la clasa a IV-a, la Şcoala Nr. 88 din București.
În privința testării la matematică, cerințele au fost de nivel mediu, iar copiii au terminat în jumătate din timpul alocat.
Recomandările noastre
