Nici frigul și nici perspectiva câtorva ore pierdute în fața instituțiilor diplomatice ale Bucureștiului din cea de-a doua capitală românească nu îi sperie. Posesorii de cetățenie română din Basarabia, la două săptămâni de la primul tur al prezidențialelor din dreapta Prutului, au revenit și mai mulți și mai hotărîâi să își exercite dreptul de a alege șeful statului pe care îl consideră ca fiind în egală măsură și al lor.
Cetăţenii români din Republica Moldova au ieşit în masă la vot în al doilea tur de scrutin pentru prezidenţiale. Deşi secţiile de vot au fost deschise, conform legii, la ora 7:00, alegătorii au început a veni încă de la orele 5:00. Cu toate acestea în scurt timp s-a format un rând enorm la toate secțiile de votare. La Ambasada României din Chişinău, acesta a coborât de pe strada Bucureşti până pe strada Puşkin, întinzându-se până aproape de intersecţia cu strada 31 august 1989. Situația a fost similară nu doar în celelalte 3 secții de votare din capitală, dar și în majoritatea secțiilor din Republica Moldova.
Au scandat anti-Ponta!
La primele ore ale dimineții, fiecare alegător a trebuit să aştepte cel puţin trei ore pentru a-şi exercita dreptul la vot,acest interval crescând pe măsură ce românii basarabeni mai puțin matinali se alăturau rândului. Cetăţenii au avut acces în incinta secţiei de vot în grupuri de câte 13-16 persoane şi, la fel ca şi la primul tur de scrutin, au avut de completat o declaraţie pe propria răspundere că nu vor vota repetat. Acest fapt a trezit desigur nemulţuirea cetăţenilor veniţi la secţia de vot. Unii oameni revoltaţi au scandat lozinci împotriva guvernului Ponta şi a responsabililor organizării scrutinului electoral. Spre seară, lucrurile au degenerat, în țarcurile de la intrarea în secțiile de votare, oamenii erau pur și simplu transformați în sandwich-uri sub presiunea celor din urmă, care doreau să se apropie de porțile de acces. În compensație, organizatorii, neputincioși în fața acestor puhoaie umane au oferit ceaiuri celor care așteptau câteva ceasuri pentru o procedură de câteva secunde.
„Votez pentru România!”
Nu au lipsit nici cazurile unor conflicte între alegători, din motivul încercării unor persoane de a trece în vărful rândului fără a fi stat în rînd în prealabil. Dar forţele de ordine depuneau eforturi pentru a organiza mulțimile. Afluxul incredibil de populație anunța nu doar căderea unui nou record de participare la alegeri în stânga Prutului, ci și fiasco-ul așteptat de la sfârșitul zilei, tehnic fiind imposibil, în condițiile nesuplimentării secțiilor de votare, ca toți cei dornici să își exercite dreptul la vot.
Petru Sârbu consideră că organizarea lasă mult de dorit: „Este o bătaie de joc. Stăm de la ora şapte, şi încă mai avem de aşteptat”. Totuşi, în ciuda incomodităţilor, oamenii s-au arătat hotărâţi să aştepte cât este necesar pentru a-şi eercita dreptul la vot. Ludmila Cojocaru spune că are multe aşteptări de la acest scrutin: „Sperăm că va fi ales un preşedinte care va lupta împotriva corupţiei şi pentru dezvoltarea României, ca să ne poată ajuta şi pe noi să intrăm în Europa. Suntem români şi nu trebuie să fim indiferenţi faţă de soarta României, de care depinde în mare parte şi soarta noastră”. La fel, pătrunsă de un profund simţ patriotic, în ciuda frigului şi aşteptării îndelungate, doamna Livia Bria a declarat că: „Merg regulat la fiecare scrutin de vot, şi la parlamentare şi la prezidenţiale, şi europarlamentare. Sunt cetăţean român deja de câţiva ani şi consider o datorie civică, dar şi o onoare pentru mine. Desigur, sunt foarte revoltată de organizarea slabă de astăzi, priviţi ce rînd şi câte ore trebuie să aştepte oamenii. Dar sper că va veni un preşedinte care va întări legăturile noastre cu ţara, şi poate mai târziu va veni şi unirea românilor”.
Chestionat asupra opțiunii sale, un alt alegător, care s-a prezentat cu numele de Ion Macovei, a declarat simplu: „Votul meu merge pentru România. Nu contează pe cine votez și nici că trebuie să stau trei ceasuri în rând pentru asta. E cel mai mic lucru pe care îl pot face pentru România din toate care aș fi dispus să le fac pentru țara noastră!”.
Recomandările noastre
