Ca urmare a ridicării de la 1 decembrie 2017 a obligativității vizei pentru cetățenii români, cu începere de la acea dată a urmat un val de cereri de azil depuse de persoane din România: peste 400.

Spre comparație, în perioada ianuarie-septembrie 2017 s-au înregistrat 70. Dintre acestea, 34 % au fost abandonate din diferite motive (formularul de fundamentare a cererii nu a fost prezentat până la data impusă, datele de contact ale solicitantului lipseau sau erau inexacte, solicitantul nu s-a prezentat la audierea preliminară etc.), 27 (adică 38%) au fost retrase de depunători, 8 au fost admise pentru a fi analizate și așteaptă verdictele, iar o cerere a fost respinsă ca nefondată.

Însă înregistrarea unui număr din ce în ce mai mare de cereri nejustificate de azil riscă să ducă la reintroducerea de către Canada a obligativității vizelor pentru cetățenii români.

Un astfel de precedent există: în octombrie 2007, Ottawa a eliminat obligativitatea vizelor pentru Cehia, dar a reintrodus această măsură după numai 2 ani, ca urmare a valulului masiv de cereri de azil venit de la cetățeni de etnie rromă din această țară: au fost depuse 3.000 de cereri, față de mai puțin de 5 în 2006.

Iar ca să se elimine din nou obligativitatea, au trecut câțiva ani buni - revenirea s-a făcut abia la 14 noiembrie 2014.

300.000 de imigranți anual

Răzvan Dupleac, consultant în imigrație din Canada - reglementat de Guvernele Canadei și Quebecului - aduce lămuriri despre problema solicitării de azil în Țara frunzei de arțar și a mirajului că Ottawa acordă acest statut „pe bandă rulantă”.

„Ca și alți reprezentanți autorizați în domeniul imigrației, și eu am fost sunat de persoane de cetățenie română care m-au întrebat cum se poate emigra în Canada. După ridicarea vizelor, la 1 decembrie 2017, în câteva rânduri interlocutorii mi-au spus că vor să vină ca turiști, cu autorizație electronică de călătorie (eTA) și „să se predea” la frontieră - adică, să depună cerere de azil. Pentru că unele persoane din România privesc azilul ca o formă „forțată” de emigrare, în condițiile în care metodele prin care Canada face selecția imigranților economici s-au schimbat semnificativ și au devenit mai severe.

Explicându-le ce presupune o cerere de azil, interlocutorii mei au renunțat la intenția de „a se mai preda” când pun piciorul în Canada. Din păcate însă, alții vor continua să o facă, pe riscul lor.

- Care este cauza creșterii numărului de cereri de azil venite din partea persoanelor din România?

-Pe de o parte, lipsa de informare - chiar și din partea statului român, care ar putea să facă minicampanii informative, astfel încât să nu se ajungă la situația reintroducerii vizelor pentru toți cetățenii români. Pe de altă parte, în rândul unora care au intenția să se stabilească aici fără a urma procesul firesc al emigrației, există convingerea că este „firesc să ceri azil în Canada”, țară care oricum acceptă 300.000 de imigranți anual... Evident, un raționament total greșit! Iată în continuare de ce.

 - Pe ce motive se poate solicita azilul?

-Au dreptul românii să ceară azil în Canada? Răspunsul este categoric DA. Orice persoană din lume are acest drept, cererea fiind analizată conform legii canadiene. De reținut că azilul se poate solicita nu numai din interiorul Canadei sau la graniță, ci de oriunde din lume, cu excepția țării de cetățenie a solicitantului.

Există două categorii de motive pentru care un cetățean străin poate solicita protecția Canadei.

1) Ca refugiat, în sensul Convenției de la Geneva din 1967 și a Protocolului adițional din 1969. Pentru a se putea aplica rezoluțiile Convenției de la Geneva, motivul persecuției la care este supus solicitantul în propria țară trebuie să se încadreze obligatoriu în una din următoarele 5 domenii:

● Religie

● Rasă

● Naționalitate

● Opinie politică

● Apartenența la un grup social.

Canada recunoaște doar două astfel de grupuri: femeile și minoritățile sexuale.

2) În baza Convenției ONU împotriva torturii, semnată la New York în 1984. Această Convenție stabilește foarte clar criteriile de admisibilitate care duc la încadrarea unei cereri pentru a putea intra spre analiza autorităților. Un factor semnificativ este acela că statul în care are cetățenia cel care solicită protecția internațională trebuie să aibă o intervenție, directă sau indirectă, în actele de tortură. Cu alte cuvinte: fie reprezentanții statului supun cetățenii la acte de tortură, fie statul, deși știe de astfel de acte de cruzime, nu intervine pentru a le opri.

Așadar, NU sînt motive pentru a solicita azil situații precum sărăcia, nivelul de trai în general, degradarea condițiilor de viață în urma unor calamități naturale, acte de război sau terorism (a nu se confunda azilul cu cazurile umanitare ale migranților) etc.

Deci, NU reprezintă motiv pentru solicitarea azilului dorința de a avea o viață mai bună într-o altă țară.

 

Motivele trebuie să fie strict personale, nu generale

Canada este semnatară a celor două Convenții - deci are introduse în legislație reglementările prevăzute la nivel internațional, astfel că fiecare solicitare de azil pe care o primește este examinată individual, în baza Legii imigrației și protecției imigranților (LIPR) și a Regulamentului de aplicare a sa în practică (RIPR).

● Dacă cererea este considerată admisibilă, atunci intră în analiza unui tribunal administrativ special, iar decizia de acceptare sau de refuz este luată de un judecător specializat în imigrație, denumit comisar.

● În mod deosebit, judecătorul va analiza aspectul evolutiv: ce se întâmplă în viitor cu persoana respectivă. Azilul nu se acordă pentru suferințele sau persecuțiile din trecut, ci pentru evitarea celor din viitor. De exemplu: un cetățean srilankez de origine tamilă și-a ascuns originea în timpul războiului civil din țara sa, de teama represaliilor comunității singhaleze, aflată la putere. Astfel, el nu a fost niciodată persecutat și nici nu a avut de suferit, ci a putut trăi o viață normală. Însă la un moment dat s-a aflat de originea sa tamilă și, simțindu-se în primejdie, a părăsit țara solicitând azil. Cererea sa ar avea șanse să fie acceptată, întrucât întoarcerea în Sri Lanka i-ar putea pune viața în pericol.

● Un alt aspect important legat de solicitarea de azil: un român care susține că se simte persecutat sau în primjedie pe teritoriul României trebuie să fie conșient că autoritățile Canadei se vor întreba de ce acesta nu cere protecție de la o țară din UE.