Editura Evenimentul si Capital

Cel mai mare VĂZĂTOR cu DUHUL al României şi-a cunoscut sfârșitul cu trei ani înainte spunând că mai are “trei calendare” și apoi va pleca. Peste 100.000 de oameni vor veni să se închine la mormântul lui

Arsenie Boca (centru)
Autor: | | 3 Comentarii | 3488 Vizualizari

Părintele a fost un trimis al lui Dumnezeu în vremea noastră, să ne arate adevărata cale a întâlnirii cu Domnul Nostru Iisus Hristos. A fost înzestrat cu multe daruri și virtuți, ca să ne arate sfințenia sa. A fost smerit, retras și ascultător față de Biserică. Și-a cunoscut sfârșitul cu trei ani înainte spunând că mai are “trei calendare” și apoi va pleca, spune maica stareță Pavelida Munteanu, de la Mănăstirea Prislop.

Pe cărarea care duce la mormântul Părintelui Arsenie Boca este multă lume, dar e liniște. În ciuda frigului, pe o bancă din lemn o femeie a găsit răgazul să citească dintr-o cărticică de rugăciuni.

Pe dalele din piatră abia dacă se mai simte vreun colț ascuțit, dar și acela este șlefuit de pașii sutelor de mii de pelerini care vin aici, la Sfântul Ardealului. Părintele este privit ca speranța multora și pelerinii vin de la sute de kilometri distanță pentru a se căi la mormânt, pentru a se ruga sau pentru a mulțumi lui Dumnezeu.

Am poposit la Mănăstirea Prislop, în acest sfârșit de noiembrie, cu gândul la ceea ce mulți credincioși și-ar dori să se întâmple: canonizarea Părintelui Arsenie Boca. Nu este om cu care să fi stat de vorbă și care să se fi pronunțat împotrivă!

''Părintele a fost un trimis al lui Dumnezeu în vremea noastră, să ne arate adevărata cale a întâlnirii cu Domnul Nostru Iisus Hristos. A fost înzestrat cu multe daruri și virtuți, ca să ne arate sfințenia sa. A fost smerit, retras și ascultător față de Biserică. Și-a cunoscut sfârșitul cu trei ani înainte spunând că mai are “trei calendare” și apoi va pleca'', spune maica stareță Pavelida Munteanu, de la Mănăstirea Prislop.

Chiar dacă a fost una dintre persoanele binecuvântate de Dumnezeu prin faptul că l-a cunoscut pe Părintele Arsenie Boca, maica stareță ne îndeamnă la răbdare atunci când aducem vorba despre posibila canonizare a Părintelui. Este atributul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să ia o asemenea decizie, iar lucrurile trebuie să respecte o anume rânduială, ne spune, cu înțelepciune, măicuța.

''Nu sunt eu în măsură să vorbesc despre acest lucru”, apreciază, modest, maica stareță, în ciuda faptului că multe din învățăturile sale i-au fost transmise de însuși cel pe care credincioșii îl văd ca pe un sfânt. ''Dânsul a prevăzut că vor veni vremurile acestea și că aici (la Prislop, n.r.) va sosi atâta lume, ceea ce noi nu am știut. Așteptăm să vedem cum lucrează Dumnezeu, prin ierarhia noastră'', adaugă maica stareță, pentru care Părintele Arsenie poate fi considerat cel de-al treilea ctitor al Mănăstirii de la Prislop.

Lucrurile însă se mișcă, iar Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a instituit o comisie care va lua în dezbatere canonizarea Părintelui Arsenie Boca.

''În ceea ce privește canonizarea Părintelui Arsenie Boca există pași care s-au făcut, există inițiative ale credincioșilor, există chiar inițiativa Sfântului Sinod al Bisericii noastre. Există o hotărâre a Sinodului care vizează formarea unei comisii de canonizare a Părintelui. Sperăm că această comisie se va creiona și de anul viitor va începe să funcționeze, își va începe activitatea. Această comisie are o menire destul de laborioasă pentru că trebuie să evalueze toate scrierile care aparțin Părintelui, dar și pe cele puse sub numele Părintelui Arsenie—pentru a distinge foarte clar ce aparține Părintelui și ce nu', explică părintele Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei și Hunedoarei.

''Trebuie făcută o analiză foarte pertinentă și obiectivă a vieții și activității Părintelui Arsenie Boca. Mărturiile referitoare la minunile Părintelui Arsenie Boca trebuie, din nou, analizate și reevaluate de către această comisie. Este un demers care va dura — nu putem spune că această lucrare a comisiei se va întinde pe un an sau pe cinci sau pe zece. Nu putem face astfel de estimări în ceea ce privește timpul, însă atunci când Bunul Dumnezeu va hotărî, și când această comisie își va fi încheiat activitatea, se vor face pașii concreți înspre canonizarea Părintelui Arsenie', a afirmat reprezentantul Episcopiei Devei și Hunedoarei.

Biserica nu are nimic împotriva canonizării Părintelui Arsenie Boca, dar aceste lucruri trebuie privite prin prisma etapelor obligatorii de parcurs, adaugă acesta. Durează mult pentru că nimeni nu vrea să greșească. Și în plus, canonizarea nu trebuie privită ca un fapt obișnuit. ''Întotdeauna în canonizarea sfinților un rol esențial îl are lucrarea Duhului Sfânt, îl are Dumnezeu. De multe ori se discută despre canonizarea Părintelui Arsenie ca despre o chestiune pur omenească. (...) Canonizarea este un act în care noi, ca și creștini, vedem lucrarea lui Dumnezeu și cred că nu ar trebui să excludem din ecuația aceasta factorul cel mai important, care este voința lui Dumnezeu”, conchide părintele Gabriel Miricescu.

L-am întrebat pe reprezentantul Episcopiei Devei și Hunedoarei și cât adevăr conțin zvonurile potrivit cărora mormântul Părintelui Arsenie Boca ar urma să fie mutat de la Prislop: “Eu cred că sunt informații și zvonuri eronate, nefondate. Nu există niciun astfel de demers, la nivelul Patriarhiei Române, în legătură cu mutarea, într-un fel, a mormântului Părintelui Arsenie Boca”, a răspuns părintele Gabriel Miricescu.

''A rânduit Dumnezeu și a ales Părintele să-și găsească odihna veșnică în pământul de la Prislop, în mormântul acela la care merg cu nădejde și cu credință mulți pelerini, în fiecare an. Nu cred că se va pune vreodată problema mutării mormântului părintelui Arsenie Boca în alt loc, oriunde ar fi el. Mormântul Părintelui Arsenie va rămâne pentru totdeauna la Prislop. Este o certitudine aceasta și este bine să dezmințim astfel de zvonuri, care nu fac bine Bisericii și nimănui'', a adăugat purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei și Hunedoarei.

De altfel, și dorința Părintelui Arsenie Boca a fost să-și găsească odihna veșnică la Prislop, un loc pe care l-a iubit enorm, după cum ne spune și maica stareță de la Mănăstirea Prislop. ''Dânsul și-a ales mormântul aici și a zis: ''pecetluit să-mi fie mormântul până la a doua venire a lui Dumnezeu'', își amintește ea.

Timpul își continuă curgerea liniștită la Mănăstirea Prislop. Pe 28 noiembrie se împlinesc 26 de ani la moartea Părintelui Arsenie Boca, apreciat ca fiind cel mai mare duhovnic al secolului XX. La slujba de comemorare a Părintelui vor veni mii de credincioși din toată țara, fiecare cu gândul de a ruga la cel pe care-l numesc 'Sfântul Ardealului'.

În decursul unui an, la Mănăstirea Prislop sunt mai multe momente importante. Pe lângă cele două hramuri: 8 mai—Sfântul Ioan Evanghelistul, 14 septembrie — Ziua Crucii, la mănăstire se mai prăznuiesc 13 septembrie — Sfântul Ioan de la Prislop, 28 noiembrie—ziua de pomenire a Părintelui Arsenie Boca, și 26 decembrie—Sfântul Nicodim.

REPORTAJ realizat de AGERPRES

Viaâa celui mai mare duhovnic român al secolului XX

Arsenie Boca s-a născut la 29 septembrie 1910 la Vața de Sus în județul Hunedoara. Părinții săi, Iosif și Cristina, i-au pus la botez numele de Zian.

A făcut școala primară în satul natal (4 clase). A urmat apoi Liceul naţional ortodox "Avram Iancu" din Brad, pe care l-a terminat ca şef de promoţie în 1929. În acelaşi an se înscrie la Academia Teologică din Sibiu, pe care o absolvă în 1933. Primeşte o bursă din partea Mitropolitului Ardealului, Nicolae Bălan, pentru a urma cursurile Institutului de Arte Frumoase din Bucureşti. În paralel, audiază cursurile de medicină (în special cele de anatomie) ţinute de profesorul Francisc Rainer şi pe cele de mistică creştină predate de Nichifor Crainic. Frecventează și alte cursuri în domeniul culturii și artei.

Remarcându-i talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredinţat pictarea scenei care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Ateneul Român. Trimis de chiriarhul său, călătoreşte la Muntele Athos pentru documentare şi experienţă duhovnicească.

Pe 29 septembrie 1935 este hirotonit diacon celibatar de către mitropolitul Nicolae Bălan. În anul 1939 petrece trei luni la Schitul Românesc Prodromu de la Muntele Athos, apoi este închinoviat la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov), iar la 3 mai 1940, în Vinerea Izvorului Tămăduirii din acel an, este tuns în monahism, primind acum numele de Arsenie. La 10 aprilie 1942 este hirotonit preot.

Din 1940 declanşează la Mănăstirea de Sâmbăta de Sus ceea ce s-a numit "mişcarea de reînviere duhovnicească de la Sâmbăta", despre care Nichifor Crainic spunea: "Ce vreme înălţătoare când toată ţara lui Avram Iancu se mişca în pelerinaj, cântând cu zăpada până la piept, spre Sâmbăta de Sus, ctitoria voievodului martir Constantin Brâncoveanu!". Mișcarea de aici capătă o anvergură națională până în 1948, când este obligat să părăsească această mănăstire. La 7 mai 1948, de Izvorul Tămăduirii, este ultimul mare praznic sărbătorit la Sâmbăta.

Tot în 1948 Patriarhul Justinian se gândește să-l cheme pe Părintele Arsenie la treapta arhieriei, dar renunță în urma violenței cu care Părintele era hărțuit de Securitate/Siguranță.

1948 - în 25 noiembrie Mitropolitul Nicolae Bălan îl aduce personal pe ieromonahul Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop.

1949 - în 8 mai, de pomenirea Sfântului Ioan Evanghelistul, este primul hram la Prislop.

1949 - în 14 septembrie, de Înălţarea Sfintei Cruci, Vlădica Andrei săvârşeşte, în curtea mănăstirii, prima liturghie arhierească ortodoxă. Cu acest prilej, Părintele stareţ Arsenie este hirotesit protosinghel.

1950 - Activitatea Părintelui Arsenie ca stareţ se încheie în 1950. Prislopul devine mănăstire de maici. Părintele rămâne în continuare la Prislop ca duhovnic, ajutat pentru o vreme şi de Ieromonahul Dometie Manolache.

1951 - în noaptea de 15 spre 16 ianuarie oamenii autorităţii de stat îl „ridică” pe Părintele Arsenie pentru anchetă. Nu se prezintă nici un ordin. Procedeul e brutal. Părintele este dus la Canal.

1952 - în 17 martie este eliberat. Se întoarce la Prislop în aprilie. Participă la slujbe, pictează şi lucrează în grădina mănăstirii. Evită contactul cu pelerinii.

1955 - Este anchetat la Timişoara. Urmează 6 luni de detenţie.

1959 - Prin actul Episcopiei Aradului nr. 2407/1959 semnat şi parafat de Episcopul Andrei Mageru, este îndepărtat din mănăstire.

1959 - Părintele Arsenie îşi începe pribegia în Bucureşti. Este angajat la Biserica Sfântul Elefterie ca pictor secund pe lângă pictorul Vasile Rudeanu.

1961 - Este angajat la Atelierul de pictură al Patriarhiei de la Schitul Maicilor.

1968 - Iese la pensie. începe pictura bisericii parohiale din Drăgănescu, de lângă Bucureşti.

1969-1989 - După izgonirea forţată din Mănăstirea Prislop, obştea de maici se reorganizează într-un aşezământ mănăstiresc în oraşul Sinaia (acum Metocul Mănăstirii Prislop). În acest aşezământ Părintele Arsenie şi-a avut chilia şi atelierul de pictură din anul 1969 până în anul 1989. Aici lasă într-o rânduială desăvârşită predici, meditaţii şi desene.

1989 - în 28 noiembrie se mută la Domnul. Prohodit de o mulţime impresionantă de credincioşi, Părintele Arsenie este înmormântat în cimitirul Mănăstirii Prislop, în ziua de 4 decembrie 1989.

Începând cu anul 1939, Părintele Arsenie îl ajută pe părintele profesor Dumitru Stăniloae (fostul său profesor de la Sibiu) în demersul de a traduce Filocalia. Îi aduce o serie de manuscrise din călătoria la Muntele Athos, îl încurajează la lucru, recitind textele, scrie după dictarea Părintelui Stăniloae, realizează coperta colecţiei, susţine lucrarea pentru tipărire prin numărul mare de abonamente pe care le procură. Drept pentru care Părintele Dumitru Stăniloae îl numește "ctitor de frunte al Filocaliei româneşti".

Încă din 1943 intră în vizorul Siguranței, pe baza unor presupuse legături cu Mișcarea Legionară. În 1945 este anchetat la Râmnicu Vâlcea, iar în 1946 la Brașov.

Imediat după instaurarea regimului comunist, Părintele Arsenie a intrat în vizorul Securităţii, fiind arestat pentru prima oară în 1948 și anchetat la Făgăraș, pentru a-i fi ajutat creştineşte pe luptătorii anticomunişti din Munţii Făgăraşului. Atât pentru aceste bănuieli, cât şi datorită notorietăţii sale în creştere printre credincioşii creştini, este anchetat de Securitate, invocându-se pretinse legături cu Mişcarea Legionară. Părintele Arsenie a respins însă acuzaţiile, demonstrând inexistenţa oricărei legături cu lumea politică.

Strămutat forţat de la Sâmbăta la Mănăstirea Prislop (1948), devine acolo stareţ; iar după ce sălaşul s-a transformat în mănăstire de maici, a rămas acolo ca duhovnic până în 1959, când comuniştii au risipit obştea şi părintelui Arsenie Boca i-au stabilit domiciliul forţat la Bucureşti.

Între timp mai fusese încă o dată arestat şi dus la Canal, unde a stat aproape un an întreg.

A urmat pribegia la Bucureşti, unde a fost ţinut în marginalitate, ca simplu pictor bisericesc, mereu supravegheat de Securitate (iar ultima acţiune de urmărire, consemnată în dosarul său, datează din perioada 5 februarie 1975 - 29 septembrie 1989).

În ultima parte a vieţii avea să se lege mult de două locuri: Drăgănescu - unde a pictat biserica timp de 15 ani, începând din 1968 - şi Sinaia, unde, din 1969, şi-a avut chilia şi atelierul de pictură, unde obişnuia să se retragă tot mai des, şi unde a şi închis ochii, la 28 noiembrie 1989, în vârstă de 79 de ani. A fost înmormântat, după dorinţa proprie, la mănăstirea Prislop, la 4 decembrie 1989.




Alte articole din categoria: Divertisment

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate