Sunt 11 obiecte pe care un om prevăzător le va avea întotdeauna grupate într-un rucsac. Ele formează kit-ul de supraviețuire în caz de calamitate. Inspirați de dezastrul produs luna trecută de cutremurul din Amatrice (Italia) și de panica stârnită de recentele seisme din nordul țării noastre, pompierii timișoreni au umplut rețelele de socializare cu sfaturi utile în caz de dezastru. Ei speră ca bănățenii să învețe din timp ce să facă în caz de necaz, pentru a fi mai ușor de salvat de sub dărâmături.

Reprezentanții ISU Banat prezintă pe rețelele de socializare ”kit-ul de surpaviețuire în caz de cutremur”, și recomandă fiecărei familii să aibă unul pregătit. Este vorba de un rucsac  poate fi luat în spate, deci e ușor de transportat în timp ce posesorul are mâinile libere să acționeze) umplut cu provizii și unelte.

Care sunt cele 11 obiecte care îți pot salva viața? Acumulatori, trusă de prim ajutor cu analgezice și feșe sterile, plus dezinfectant, acte și bani, mâncare pentru trei zile sub formă de conserve, mască sterilă, lanternă, cuțit multifuncțional, baterie externă pentru telefon, radio cu baterii, apă pentru trei zile.

Și, cel mai important, pompierii recomandă fiecărui om să țină aproape un fluier, pentru ca în cazil în care ajunge victima unei calamități să poată sulfa, pentru a-și face cunoscută prezența de sub dărâmături.

”Fii prevăzător! Pregătește din timp rucsacul de supraviețuire!”

”Având în vedere ca Timișul se află în a doua zonă seismică a țării, reprezentanții ISU Banat recomandă tuturor cetățenilor să își pregăteasă din timp un rucsac de supraviețuire, care poate face diferența în caz de calamitate. Nu știi nicicodată când se poate întâmpla așa ceva. În contextul dat, am decis să le reamintim oamenilor cum își asigure șanse reale de supraviețuire”, a spus Bogdan Mutu, purtătorul de cuvânt al ISU Banat.

Bazându-se că prezența pe social media e mai vizibilă decât campaniile de informare din stradă, pompierii timișoreni fac și o serie de reomandări în caz de cutremur: ”apelați numărul unic de urgență 112;
 păstrați-vă calmul și liniștiți persoanele din jur;
 dacă vă aflați în interiorul unei clădiri, nu ieșiți, și nu fugiți pe scări, nu utilizați liftul, ci protejați-vă sub tocul ușii, sub o grindă, lângă un perete de rezistență sau adoptați o poziție ghemuit, acoperit și susținut de un obiect solid.
 După cutremur, clădirile trebuie părăsite calm, fără a lua lucruri inutile, iar drumul spre ieșire trebuie verificat cu grijă, pentru a evita expunerea la pericole”. Ei au lansat un desen schematic cu cele necesare rucsacului de supaviețuire, dar și un film animat referitor la comportamentul în caz de seism.

România are două zone seismice

Românii trebuie să știe că în țara noastră sunt active două zone seismice importante. Cea mai cunoscută e în Vrancea, unde au loc periodic cutremure de adâncime. Statistic, o dată la 10 ani are loc un cutremur cu o magnitudine de 6 grade pe scara Richter, iar o dată la 33 de ani unul de peste 7 grade. La cutremurul din 1802 (7,9 grade) simțit de la Moscova la Istambul, în București s-au prăbușit toate turlele bisericilor iar Turnul Colței s-a rupt de la jumătate. Cutremurul din 1940 a făcut 1.000 de morți și 4.000 de răniți. Cel din 1977 a afectat inclusiv Bulgaria. În România au fost 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București unde peste 33 de clădiri și blocuri au căzut.

Banlocul (Timiș) este a doua zonă seismică a României, care afectează partea de vest a țării, inclusiv Timișara. Aici au loc cutremure de suprafață, similare cu cele produse în orașul italian Amatrice. Din fericire cutremurele din zona de vest nu au fost  până acum cu pagube, însă specialiștii spun că în cazul unuia puternic, mare parte din zona istorică a Timișoarei ar fi în pericol. În 1991, când s-a înregistrat  cel mai puternic seism din vestul ţării, acesta a avut o intensitate de 5,7 grade pe scara Richter, iar în urma lui a murit un om şi sute de case au fost avariate.