Cercetătorii l-au luat la întrebări pe ministrul Burnete, iar vicepremierul Stănescu se uită cum se duc 831 milioane de euro din Programul Operaţional Regional.

Două întâmplări recente arată cât de mare este dezastrul absorbţiei fondurilor europene. Ministerul Cercetării şi Inovării a făcut apel public către evaluatorii externi ai proiectelor din bani europeni pentru a face muncă patriotică, pro bono cum se spune acum, iar vicepremierul Paul Stănescu a blocat în luna iunie, prin ordin de ministru, concediile angajaţilor Ministerului Dezvoltării din Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, Direcţia Generală Programe Europene Capacitatea Administrtiva şi Direcţia Generala Cooperare Teritorială Europeană.

Un anunţ inovator al Ministerului Cercetării şi Inovării

Ministerul Cercetării și Inovării, prin Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare - Axa Prioritară 1 - Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI), a anunţat în luna mai că organizează procesul de evaluare ştiinţifică și tehnică pentru proiectele depuse pe cinci apeluri. În anunţ stă scris negru pe alb: „În acest sens, vă rugăm să aveți amabilitatea să vă exprimați disponibilitatea de a participa la acest proces de evaluare în calitate de expert evaluator științific/tehnic/ economico-financiar. Evaluarea se va desfășura în două faze: individual și panel.

Având în vedere complexitatea evaluării și urmând modele vest-europene vă adresăm invitația să binevoiți a sprijini sesiunea de evaluare tehnico- financiară a propunerilor de proiect depuse la apelurile sus menționate, în regim pro bono.

Bunăvoința dumneavoastră ar duce la deblocarea procesului de evaluare în 2018 și la satisfacția aplicanților de a beneficia în timp cât mai scurt de finanțarea proiectelor depuse”.

Legat de acest fapt fără precedent, să faci apel la specialişti să lucreze pe gratis, consultantul pentru proiecte europene Teodora Gheorghevici precizează: „Funcţionarii cu atribuţii în evaluarea și monitorizarea proiectelor sunt sufocaţi de sarcini. Aşadar, ministerele cu atribuţii în gestionarea fondurilor europene apelează la evaluatori externi - evaluatori de proiecte din mediul privat. Acest lucru s-a întâmplat și în exerciţiul 2007- 2013 și a condus la dinamizarea procesului de evaluare și, automat, al procesului de contractare și de punere în practica a proiectelor. Ce face, aşadar, susnumitul stat acum? Pai... apelează iar la evaluatori externi! Plata acestora se face din cadrul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică. Din totalul de 212.765.958 euro alocaţi pentru acest program, până în prezent au fost cheltuiţi 20,96%. Deci, cel puţin teoretic, plata evaluatorilor externi nu ar trebui să reprezinte o problemă. Sau poate este o problemă cofinanţarea de 15%?”.

„Priviţi-vă în oglindă!”

Într-o analiză a stării actuale din domeniul a absorbţiei fondurilor europene, Teodora Gheorghevici şi consultantul Relia Rădulescu au adus clarificări: „Pentru ca procesul de evaluare al proiectelor să fie deblocat, statul recunoaşte că are nevoie de evaluatori externi, deoarece proprii funcţionari – pe care îi plătim cu toţii din taxele noastre - nu sunt suficienţi, din varii motive. Rezumând, evaluatorii externi ar face bine să lucreze gratis, pentru că:

1. procesul de evaluare este complex;

2. aceasta este buna practică internaţională;

3. bunăvoinţa lor este cea care ar facilita deblocarea procesului de evaluare a proiectelor în 2018;

4. rezultatele muncii evaluatorilor externi se vor vedea în cel mai scurt timp, spre deosebire de cele ale funcţionarilor de stat.

Să le luăm pe rând:

1. Chiar dacă procesul de evaluare a proiectelor este complex. Este o meserie în sine.

2 – 4. Buna practică internaţională în domeniul evaluării este următoarea: conform documentului Comisiei Europene „Subiectul evaluării. Politica evaluării în Uniunea Europeana. Cooperare pentru dezvoltare. Bugetul evaluării”: „Finanţarea pentru evaluări poate proveni din surse diferite. Finanţarea pentru evaluarea proiectelor sau programelor este de obicei inclusă în bugetul general al proiectului sau al programului. Costul unei evaluări depinde de durata evaluării și este proporţional cu efortul depus. Acest lucru trebuie stabilit de la caz la caz”.

Nicăieri în practica internaţională evaluarea proiectelor nu se desfăşoară gratuit. Și, până la practica internaţională, Codul Muncii din România stipulează, la articolul 159 (4), că „Nu poate deveni imposibil de executat obligaţia angajatorului de a plăti salariul, având în vedere că banii sunt bunuri de gen, iar genus nunquam perit”, adică genericul nu dispare niciodată. Sau poate că Ministerul Cercetării şi Inovării ar fi dorit sa încheie contracte de voluntariat cu evaluatorii externi?

De ce ar dori acest lucru, dacă astfel nu ar respecta nici legislaţia muncii, nici normele internaţionale de evaluare, nici faptul ca evaluarea reprezintă un proces complex, nici faptul că ea trebuie prestată rapid? Deblocarea procesului de evaluare se poate realiza prin milostenia evaluatorilor externi?

Nu printr-o alocare coerentă anuală a fondurilor necesare cofinanţării? Și prin debirocratizare? Mingea este la dumneavoastră în teren, domnilor și doamnelor de la Ministerul Fondurilor Europene și de la organismele intermediare! Nu din cauza noastră absorbţia fondurilor europene este dezastruoasă! Priviţi-vă în oglindă!”.

Evaluaţi! Nu mai evaluaţi!

Iată şi un caz concret despre bătaia de joc din domeniu. Printr-un acord cadru din august 2017, zece firme de consultanţă ar fi trebuit să presteze servicii de evaluare pentru Autoritatea de Management a Programului Operaţional Capital Uman – POCU. La începutul anului 2018, firmele de evaluatori s-au înscris la procedura de achiziţie publică pentru atribuirea primului contract de evaluare.

Pe 25 mai 2018, AM POCU a anunţat firmele cu evaluatori că a evaluat intern, cu angajaţii săi, un rând de cereri de finanţare, motiv pentru care statul a renunţat la primele servicii de evaluare externă cu cele 10 firme și le-a anunţat că primul contract subsecvent se anulează. Asta în condiţiile în care, în acest moment, procesul de evaluare a proiectelor este foarte lent. Apoi, cum spuneam, la finele lui mai, a apărut anunţul-milogeală al Ministerului Cercetării şi Inovării.

Statul se zgârceşte la 15 euro când câştigă 85

​Pentru a beneficia de cele 23 de miliarde de euro din fondurile structurale și de încă 9,38 miliarde euro pentru agricultură și pescuit alocate României pentru 2014-2020, pe lângă faptul că aplicanţii trebuie să conceapă proiecte utile și conforme politicilor economice și sociale, naţionale și europene, pentru ca proiectele să poată fi puse în practică și finalizate, ele trebuie evaluate.

De asemenea, este obligatorie și cofinanţarea proiectelor de către statul român și de către beneficiari, în proporţie de 15%. Și aici ajungem la miezul problemei: cifrele de până acum dovedesc că statului roman i se pare exagerat de mare această cofinanţare.

Adică i se pare o afacere proastă să dea mai puţin de 15 euro pentru a câştiga 85 de euro la un total de 100 și, în acest fel, sa realizeze drumuri, modernizarea infrastructurii, şcoli, spitale, instruire. „Poate nu înţelegem noi despre ce este vorba, dar și  aritmetica de clasa a doua funcţionează după alte reguli pentru guvernanţii noştri. După aceleaşi reguli care spun ca timpul este, de fapt, o iluzie. Și că un proiect poate sta la evaluare și un an de zile. Timpul trece diferit pentru noi și diferit pentru guvernanţi. Un proiect care stă un an la evaluare poate însemna falimentul pentru organizaţia solicitantă”, punctează cei doi consultanţi pentru proiecte europene.