Ultima modă de impresionare a judecătorilor este depunerea la dosar a unor semnături prin care ”se garantează” că punerea în libertate a inculpatului nu reprezintă un pericol pentru public. Cu cât numele sunt mai multe și funcțiile mai ”grele” cu atât se speră ca inculpatul să fie mai repede eliberat. Cei mai solicitați pentru astfel de semnături sunt preoții și funcționarii guvernamentali.

Fostul consilier al ministrului Energiei Constantin Niță, Ioan Mihăilă, judecat că a promis o șpagă de 1,4 milioane de euro pentru vânzarea de energie ieftină de la Hidroelectrica, a recurs la această metodă pentru a scăpa de arest. Astfel, în primăvara acestui an el a depus la dosar 305 de semnături de la cunoștințele sale care, toate, consideră că punerea sa în libertate nu reprezintă un pericol pentru public. Printre ei, se regăsesc ingineri, directori, manageri, pensionari dar și 15 preoți.

Recomandare post-morten

Cel mai înalt în ”grad” era Arhiepiscopul Cristea Gherasim, decedat pe 9 aprilie, la vârsta de 99 de ani. Acest lucru nu l-a împiedicat pe Mihăilă să depună lista la dosar pe 18 aprilie 2014, la nouă zile de la decesul acestuia. În recomandarea semnată de fostul ierarh, se arată că Ioan Mihăilă este ”unul dintre ctitorii mănăstirii Cozia, a refăcut pictura și consolidat mai multe biserici. Este un bun creștin”.

Un alt înalt prelat, arhimandritul Laurențiu Popa de la Episcopia Râmnicului îl descrie pe Ioan Mihăilă ca fiind ”pașnic, liniștit, un bun creștin”. Și el a semnat pentru eliberarea lui Mihăilă.

Profesionist, dar fără să fie funcționar

O altă caracterizare a fostului consilier ministerial este semnată de Mircea Popa, secretar general al Departamentului pentru Energie. ”Mihăilă și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu cu profesionalism” și că ”nu a fost încadrat ca și funcționar public în cadruil Departamentului pentru Energie”, susține, sub antetul ministerului, secretarul Popa.

Arestat la domiciliu

Ioan Mihăilă a fost condamnat, în februarie 2014, la 4 ani de închisoare cu executare de Tribunalul București. Două luni mai târziu, Curtea de Apel București l-a scos de sub arestul preventiv, în acest moment fiind arestat la domiciliu. Pe 13 noiembrie 2013, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Ioan Mihăilă pentru dare de mită şi pe Eugen Bădean pentru complicitate la luare şi complicitate la dare de mită.

A promis o șpagă de milioane

Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că, în luna octombrie 2013, Ioan Mihăilă, în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a promis suma de 1.400.000 de euro unui alt membru din acelaşi consiliu (denunţător în cauză), pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea unui contract bilateral pentru o perioadă de patru ani, prin care Hidroelectrica să vândă o cantitate de 7.012.800 MWh energie electrică societăţii comerciale Energon Power & Gas SRL Cluj.

Prejudiciu uriaș

"Cantitatea respectivă de energie urma să fie vândută pentru suma de 1.157.112.000 lei (262.980.000 euro), ceea ce ar fi reprezentat condiţii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica, respectiv un posibil prejudiciu de 175.000.000 lei în dauna societăţii Hidroelectrica", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei. Procurorii au precizat că Eugen Brădean, membru în Directoratul Hidroelectrica SA şi coordonator al Direcţiei de Marketing Furnizare din cadrul companiei, l-a abordat pe holurile instituţiei pe Remus Vulpescu, căruia i-a spus că poate primi între 500.000 şi un milion de euro de la nişte "parteneri", pentru a sprijini acordarea de contracte de vânzare a energiei electrice unei firme.

Avans de 35%

Brădean a menţionat că este vorba de societatea Energon Power & Gas din Cluj şi că ar mai exista alte trei-petru persoane ce urmează să primească bani, fără a dezvălui identitatea acestora şi suma pentru fiecare. În timpul discuţiei, Brădean, "pentru a întări seriozitatea ofertei făcute", a acceptat remiterea către Vulpescu a unui avans de 20 la sută, respectiv aproximativ 200.000 de euro, fiind dispus să negocieze cu cei care ofereau această sumă un avans mai consistent de 35 la sută. "Suma promisă cu titlu de mită urma a fi disimulată sub aparenţa unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore şi firma achizitoare a energiei electrice", au precizat procurorii.

Modalitatea de lucru

Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliul de Supraveghere şi Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte şi Ioan Mihăilă. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului, din care făcea parte şi Eugen Brădean, au mai arătat procurorii.

Poziția companiei

Directoratul Hidroelectrica a respins propunerea unui membru privind participarea companiei cu o ofertă pe bursa OPCOM pentru vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane de euro, la cererea firmei Energon Power&Gas, considerând că încheierea contractului ar produce pierderi semnificative. "În data de 22 octombrie 2013, directoratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuţie propunerea cu privire la avizarea participării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare iniţiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB de către Energon Power&Gas (ENG ON 003) pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014-2017, la preţul de 165 RON/MWh (inclusiv TG)", arăta Hidrolectrica, într-un comunicat de presă. Directoratul a respins propunerea cu trei voturi "împotrivă", o abţinere şi un vot "pentru", fiind astfel consemnată o majoritate care a considerat că un asemenea contract nu poate fi incheiat, pentru ca ar genera pierderi semnificative pentru companie.