Hanul Domnesc, din Suceava, a fost revendicat, câștigat, iar acum se plătește, lunar, pentru el 8.000 de lei chirie. Încă 110 muzee sunt în pericol de a-și pierde sediul
Constantin-Emil Ursu, directorul general al Muzeului Bucovinei, de care ține și Hanul Domnesc, ne-a redat „aventura” prin care trece instituția. Hanul Domnesc mai poate primi oaspeți până în 2017. Apoi, dacă nu vor exista bani pentru cumpărarea lui, muzeul va fi doar o amintire. Sau... va plăti o chirie mai mare.
Hanul Domnesc este o clădire masivă, cu ziduri groase de 80 de centimetri, care au rezistat vremurilor. Este atestat documentar la 1627. Către sfârșitul secolului al XVIII-lea clădirea a fost cumpărată de baronul Kapri; la 1856 figura în planul orașului Suceava sub denumirea Hanul Domnesc, pe strada Kaprigasse. După 1918, devine proprietate particulară, iar în anul 1962 este trecut în proprietatea statului. Clădirea a fost restaurată între 1962-1966, sub supravegherea Direcției Monumentelor Istorice, iar „în 1968 a fost deschisă prima expoziție permanentă de etnografie, structurată pe categorii etnografice specifice județului Suceava”, ne spune domnul Ursu.
Pierdut din dezinteres
Apoi muzeul a fost revendicat de nepoata fratelui ultimului proprietar. „În acest moment Muzeul Etnografic funcționează în regim de chiriaș (până în februarie 2017), cu o chirie lunară de aproape 8.000 lei (conform tarifelor prevăzute legal). Această situație se va schimba după expirarea celor 5 ani, când proprietarul va solicita cel mai probabil o negociere a acestei chirii și, implicit, o majorare a ei. Dacă se va pune problema mutării muzeului situația va fi foarte dificilă, noi nedispunând de un spațiu pentru expoziția permanentă și pentru mutarea patrimoniului cultural.”
Situație incertă
„În ceea ce privește expoziția permanentă, dată fiind situația, nu se mai fac investiții în modernizare, lucru valabil și pentru stand, depozite, birouri. Totuși, activitatea expozițională și evenimențială decurge normal. Rămâne încă o problemă referitoare la patrimoniu și, implicit la personal, dacă nu se va mai prelungi închirierea. La nivelul anului 2006 proprietarul și-a manifestat intenția de a vinde imobilul” Fără succes, Ministerul Culturii, care era proprietar, nu a fost interesat. „Ulterior, odată cu revenirea patrimoniului în proprietatea Consiliului Județean Suceava, nu s-au mai purtat discuții referitoare la o posibilă achiziție deoarece proprietara – d-na Ustina Colomeischi – nu a mai fost interesantă de o posibilă vânzare.”
Oare autoritățile au vreun gând să acționeze? Un răspuns ambiguu a venit din partea CJ Suceava, prin vocea drirectorului executiv Gheorghe Alexandru Moldovan. „CJ urmărește desfășurarea în mod corespunzător a activităților instituțiilor subordonate, analizând inclusiv achiziționarea respectivului imobil, funcție de prevederile bugetare existente la data indicată anterior.” Adică februarie 2017.
Dramatic
„Peste 110 muzee, din 77 de localități și 60 de organizații culturale, din 45 de localități sunt gata retrocedate sau aflate în curs de retrocedare. Pentru ele nu sunt identificate soluții alternative de funcționare, situație unică în Europa și poate chiar în lume”, spune Dragoș Neamu, directorul executiv al Rețelei Naționale a Muzeelor din România (RNMR), care va sesiza situația la Bruxelles. Numărul cazurilor ar putea ajunge la 150. Ediția din acest an a Nopții Muzeelor, din 16 mai, este marcată de protestul prin care muzeele vor acoperi cu o pânză neagră un obiect reprezentativ din colecție, pentru a-i atenționa pe vizitatori că s-ar putea ca acel obiect să nu mai poată fi admirat din cauza fenomenului retrocedărilor. Pe 16 mai, publicul din București, Galați și Iași va putea dona câte un obiect personal, fără valoare de patrimoniu, însoțit de un scurt text despre valoarea personală dată acestui obiect, pentru a demonstra că oamenii au nevoie de muzee și că ei sunt în stare să înființeze propriile lor colecții. Muzeul Țăranului Român (București), Palatul Culturii (Iași) și Muzeul de Istorie, Casa Colecțiilor (Galați).
Recomandările noastre
