Curiozitatea elevilor și pătrunderea tehnologiilor virtuale schimbă fața școlii. Plictiseala din timpul orelor de curs va fi , curând, o amintire.

Noile tehnologii schimbă fața învățământului cu o viteză uimitoare pe care niciun profesor care mai vrea să rămână la catedră nu o poate ignora. Orele în care cadrul didactic turuie la catedră ca o moară stricată, iar elevii își iau conștiincios notițe în bănci vor fi înlocuite cât de curând cu un sistem de învățare în care elevul este ghidat să afle singur răspunsurile căutate.

Calculatorul din scorbură

Un experiment recent făcut de Sugata Mitra, profesor de tehnologia educației la Newcastle University, a arătat alternativa la modelul clasic de educație, acela că elevii trebuie să lucreze împreună pentru a-și rezolva problemele, profesorul intervenind doar pentru a-i încuraja și pentru a-i ghida. Pentru acest experiment desfășurat în India și axat pe medii de învățare care se auto-organizează, în 2013, Mitra a câștigat premiul TED (distincție oferită de o fundație americană care militează pentru răspândirea ideilor care merită promovate).

Concret, într-un sat uitat de lume, Mitra a instalat un calculator în scorbura unui copac. Computerul nu avea niciun fel de instrucțiuni de folosire. După un timp, Mitra a constatat că acel calculator era folosit de către copii pentru jocuri. Intrigat, i-a întrebat cum au reușit să facă acest lucru. Copiii au spus că dorința de a ști cum funcționează mașinăria i-a îndemnat să experimenteze singuri și, în final, să învețe limba engleză pentru a putea utiliza calculatorul.

Repetat în altă parte, experimentul l-a făcut pe Mitra să spună că „timp de nouă luni, un grup de copii a putut să folosească un calculator la fel de bine ca o secretară cu studii”.

O altă etapă a experimentului a fost să îi învețe pe copiii din India pronunția corectă a cuvintelor în limba engleză. Mergând pe același principiu, le-a adus un dispozitiv cu microfon și le-a spus să vorbească până când mașinăria va scrie cuvintele spuse de copii. Rezultatul a fost acela că pronunția în limba engleză a copiilor s-a îmbunătățit foarte mult în condițiile în care elevii nu învățaseră engleza la școală.

Profesorul, ghid pentru elevi

Chiar dacă cei mici sunt mânați de curiozitatea de a afla lucruri și pot foarte bine să se orienteze și să învețe singuri, profesorul nu va dispărea de la catedră, dau asigurări experții în educație. „Contează să fie cineva acolo care să îi motiveze pe copii, însă creta, tabla, calculatorul sunt doar niște obiecte. Profesorul orientează copilul spre actul de învățare, iar celelalte lucruri sunt doar un mijloc”, comentează Ciprian Ciucu expert în educație.

Cercetătorul este de părere că atunci când procesul de învățare derivă din mediul auto-organizat,învățarea este mai eficientă. Din păcate sistemul de învățământ din România nu este atât de înclinat spre viitor, susține expertul în educație Ștefan Vlaston: „Se învață după aceeași paradigmă, iar la noi învățământul omoară curiozitatea elevului. Școală, predare, uitare. Trebuie pus un sistem standardizat, cu întrebări cu caracter informativ și caracter aplicativ și interdisciplinar, care trezesc curiozitatea elevului.”

„Noi, românii, suntem simultan în cele două extreme”

Dacă școala viitorului nu poate fi desprinsă de mediul virtual unde se situează România din acest punct de vedere? Florin Ilia , vicepreședintele SIVECO, firmă care se ocupă și de softuri educaționale și care, recent, a câștigat licitația pentru manuale virtuale la clasele I și a II-a, a declarat că experimentul din India a fost întâlnit și în România, mai ales în școlile din rural. „Noi, românii, suntem simultan în cele două extreme. Să vă explic despre ce e vorba. A existat la un moment dat un program guvernamental SEI – sistemul educațional informatizat – prin care au ajuns în multe școli din România calculatoare care aveau încărcate 4.000 de ore de lecții digitale. Aceste calculatoare care sunt acum uzate moral mai sunt încă folosite în continuare pentru că au fost întreținute și au dat rezultate fantastice. Mai ales în mediul rural unde acest sistem informatizat a însemnat o fereastră deschisă către lumea informațională. Sunt insule foarte bine informatizate și insule unde nu se mișcă nimic”.

Pătrunderea manualeleor digitale însă va forța lucrurile să se schimbe. Chiar dacă nu sunt suficiente tablete și calculatoare, începutul este promițător. Ajută și faptul că românii au un apetit deosebit pentru tehnologie. „Învățătura clasică nu e înlocuită de digital. Digitalul e doar un instrument în plus. Nu înlocuiește, doar adaugă. Suportul digital vine cu imaginea, cu jocul care intervine atunci când materia e greu de înțeles”.

Nu vom scăpa de profesori și dealtfel nici nu e dezirabil, adaugă Florin Ilia. Și aceasta pentru că, mai spune Ilia, elevul nu învață de la profesor doar informații, ci atitudini, valori. „Profesorul este un model. Ca să dau un exemplu: profesorul care vine la clasă și se apucă să scrie teoreme pe tablă stă cu spatele la copii și pierde astfel un timp prețios. Aceste teoreme există deja în manualele digitale, profesorul câștigă un timp pe care îl poate folosi stând cu fața la elevi și explicându-le”. Copiii nu au nevoie de cursuri de formare digitală. Profesorii însă au, dar odată ce pricep despre ce e vorba, odată ce ajung să folosească limba lui devine și el adeptul metodei, conchide Ilia.