Protestul de sâmbătă al magistraţilor, de pe treptele Palatului de Justiţie, a scos la iveală faptul că o minoritate din rândurile lor încearcă să vorbească în numele majorităţii. Rezoluţia lansată de magistraţii protestatari era semnată, până ieri după-amiază, de 921 de judecători și procurori dintr-un total de peste 7.500, câţi are România. Unul dintre procurorii care au semnat rezoluţia şi care cere, printre altele, ca magistraţii să fie apăraţi de CSM de atacurile publice, este Laurenţiu Grecu, un om acuzat în trecut inclusiv de fapte de cămătărie. Procurorul Grecu mai are câteva reuşite notabile, printre care una care frizează absurdul: a trimis în judecată un om pentru nişte fapte pe care nu avea cum să le facă. Omul nu era în România în perioada descrisă de Grecu în rechizitoriu.

Câteva zeci de magistraţi au protestat sâmbătă, în faţa Palatului de Justiţie din Bucureşti, împotriva modificărilor prevăzute pentru Codul Penal, Codul de Procedură Penală şi Codul de Procedură Civilă. Magistraţii au emis şi un comunicat intitulat „Rezoluţia magistraţilor pentru apărarea statului de drept”, în care scriu că „majoritatea covârşitoare a judecătorilor şi a procurorilor români nu a acceptat proiectele de lege vizând activitatea sistemului judiciar, voinţa nefiind luată în considerare, evitându-se orice dialog cu aceştia”.

Evenimentul Zilei a intrat în posesia listei semnatarilor acestei rezoluţii de protest, iar numărul celor care au aderat la document nu justifică expresia „majoritatea covârşitoare a judecătorilor şi a procurorilor români”. Până ieri după amiază documentul fusese semnat de 921 de magistraţi români ceea ce reprezintă în jur de 12% din totalul judecătorilor şi procurorilor din România. În anul 2015, în ţara noastră, activau, 7513 magistraţi, 4733 de judecători şi 2780 de procurori.

Documentul a ajuns doar la cine trebuie

Aşa că apărut întrebarea logică dacă restul magistraţilor au fost contactaţi pentru a semna această rezoluţie de protest. Surse din lumea magistraţilor români ne-au dezvăluit că documentul a ajuns doar în anumite zone din sistemul judiciar. „Problema este delicată cu aceste proteste şi nu aş vrea să comentez”, ne-a spus unul dintre magistraţii contactaţi. De la un altul am aflat o informaţie care a conturat ideea că părerile în rândul magistraţilor sunt puternic fracturate, ba mai mult că o minoritate vorbeşte în numele unei minorităţi. Aşa am aflat că, pe lângă forumul magistaţilor închis de judecătorul Cristi Dănileţ săptămâna trecută, mai există încă un spaţiu online de dezbateri.

Numai că la începutul acestui an de pe acest forum, care încă este funcţional, peste 1000 de magistraţi au fost eliminaţi. Întâmplător erau magistraţi care aveau păreri contrare decât ale celor care protestează pentru a apăra aşa zisa independenţă a justiţiei și cei care au contestat protocoalele încheiate în perioada de funcționare a Binomului FLorian Coldea - Laura Codruța Kovesi. De altfel, o analiză mai atentă a listei semnatarilor rezoluţie arată că, până ieri, semnaseră doar 49 de procurori DNA dintr-un total de 107. Numărul total al procurorilor anticorupţie apare în raportul de activitate pentru anul 2017, prezentat în luna martie de şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Nici procurorii DIICOT nu s-au înghesuit să semneze protestul. Dintr-un total de 236 de procurori anti-mafie au semnat, până ieri, doar 39, adică mai puţin de 17%.

„CSM nu reprezintă magistratura”

După toate aceste observaţii, punctul patru al rezoluţiei magistraţilor protestatari devine chiar ironic. „Solicităm consultarea reală a corpului magistraţilor cu privire la pachetele legislative care vizează activitatea lor, prin Adunările Generale din cadrul instanţelor şi parchetelor”, scriu cei 12% dintre magistraţi care au semnat rezoluţia şi care se proclamă ca fiind „majoritatea covârşitoare”. Tot la punctul 4 al rezoluţie, magistraţii protestatari continuă cu o afirmaţie care contestă autoritatea instutuţiei care le garantează independenţa: „Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă magistratura dacă ignoră punctul de vedere al miilor de magistrați români. Propunerile legislative ale Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi promovate netransparent și nu pot reprezenta voința a 5 - 6 membri. Solicităm consultarea reală a societății civile, ale cărei reacții trebuie să fie avute în vedere în cadrul dezbaterilor legislative”.

Şi totuşi, la punctul 9 al rezoluţiei, magistraţii se raportează la CSM: „Solicităm puterii legislative și Consiliului Superior al Magistraturii să adopte măsuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici care subminează independența justiției”.

 

Un judecător îi acuză pe protestatari că atacă statul de drept

Judecătoare Florica Roman, care activează la Curtea de Apel Oradea, a spus, ieri, că protestatarii din justiţiei încalcă separarea puterilor în stat și atacă statul de drept, ea alegând să se distanțeze de tabăra acestora. „Protestul magistraţilor de pe treptele Curţii de Apel Bucureşti, din data de 19 mai 2018, împotriva modificării legilor justiţiei şi a codurilor, precum şi „Rezoluţia magistraţilor români pentru apărarea statului de drept” adoptată de cei prezenţi sunt o sfidare la adresa cetăţenilor români, un atac la adresa statului de drept şi afectează în mod grav credibilitatea justiţiei”, scrie Florica Roman pe blogul său.

Aceasta și-a transmis indignarea cu privire la acțiunile protestatarilor spunând că de 25 de ani, de când profesează ca judecător, nu a crezut niciodată că justiția va ajunge să fie amestecată cu scena politică din România.

„Ce fac judecătorii şi procurorii în cauză, autointitulaţi apărători ai statului de drept, nu doar că nu are nimic comun cu ceea ce pretind că apără, ci, dimpotrivă, aduce grave prejudicii prestigiului şi independenţei justiţiei, denotând totodată un veritabil dispreț faţă de statul de drept şi cetăţenii României”, a scris Florica Roman. Aceasta susţine că prin protestele lor, magistraţii afectează funcţionarea statului de drept: „Dacă parlamentari ori miniştri nu au dreptul să dicteze judecătorilor şi procurorilor ce soluţii să dea în dosarele cu care sunt investiţi, similar, nici magistraţii nu pot dicta nici Parlamentului ce legi să adopte, nici Guvernului cum să administreze ţara şi nici Curţii Constituţionale cum să îşi judece dosarele”.

 

Profil de magistrat protestatar: cămătărie şi înşelăciune

 

Dar ce înseamnă spijinirea magistraţilor care sunt criticaţi? Acest punct ne duce către unul dintre semnatarii rezoluţiei, procurorul Laurenţiu Grecu de la Parchetul de pe lângă judecătoria Târgu Jiu. În 2016, CSM a emis Hotărârea 806 prin care îi apăra reputaţia procurorului Grecu afectată de atacurile repetate din spaţiul public.

Dar la ce se referă aceste atacuri? Grecu a fost la începutul anilor 2000 poliţist. Angajat al IPJ Gorj până în anul 2008, poliţistul Laurentiu Grecu a ocupat vreme de câţiva ani un birou la departamentul Economic, poziţie din care a derulat o serie de afaceri păguboase pentru alţii. Astfel, Grecu a reuşit, în scurt timp, să înfiinţeze firma Laremi Trans SRL, iniţial pe numele soţiei sale şi ulterior preluată pe numele său, prin care derula afaceri în domeniul transportului de fier vechi - foarte căutat într-o zonă minieră. Însă aici ar fi vândut fraudulos camioane pe care le luase iniţial în folosinţă, potrivit foştilor parteneri de afaceri.

Portalul „ancheteonline” a scris, în urmă cu doi ani, că, în timp ce colegii din CSM se grăbeau să îl apere pe procurorul Laurenţiu Grecu, în oraşul Baia de Aramă fostul partener de afaceri al acestuia, Marcel Ruşeţ, tocmai primea de la Fisc o notificare prin care era înştiinţat că trebuie să achite la stat suma de 18.000 lei drept impozite restante ale firmei Laremi Trans SRL. Doar că Marcel Ruşeţ susţine că, de fapt, toată această sumă datorată Fiscului ar fi trebuit să fie plătită de actualul procuror Grecu, care l-ar fi păcălit să îi preia, pe hârtie, afacerea în schimbul promisiunii unor anumite avantaje materiale. La preluarea firmei, susţine Ruşeţ, actualul procuror nu a spus nimic de existenţa unor datorii sau de existenţa unor file cec emise fără acoperire.

Speriat de posibilitatea de a fi executat silit pentru a acoperi urmele afacerilor procurorului Laurenţiu Grecu, Marcel Ruşeţ de altfel l-a şi denunţat.

Ce garanţii cerea procurorul pentru împrumuturi

De altfel, nu este prima ispravă de acest gen a procurorului gorjean. Împotriva procurorului Laurențiu Grecu planează şi suspiciuni privind derularea unor acte de cămătărie, suspiciuni confirmate de mai multe contracte de împrumut pe care CSM se pare că le-a ignorat.

Înainte de a fi numit, în martie 2011, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, fără a avea un venit, Laurenţiu Grecu oferea bani cu împrumut celor ce aveau nevoie, a scris „ancheteonline.ro”, în urmă cu câţiva ani. Prin contracte notariale, actualul magistrat ar fi cerut, în schimbul a câtorva mii de lei sau de euro garanţii enorme, cum ar fi toate bunurile, case sau maşini.

Pe 2 noiembrie 2009, printr-un contract de împrumut cu titlu executoriu, Laurenţiu Grecu i-a oferit unui cetăţean din Motru, Pătru Florentin, suma de 5.600 de euro, împrumutul având scadenţă până la data de 28.02.2010. Un alt document arată cum la data de 22 iunie 2010, acelaşi Laurenţiu Grecu îi oferea unui alt cetăţean, Gheorghe Dunărinţu, suma de 2000 de euro.

Tot prin contract notarial cu putere de titlu executoriu. Cum acest al doilea împrumut nu i-a fost returnat la termen, la data de 14.01.2011, în timp ce aştepta decretul prezidenţial de numire în funcţia de procuror, Laurenţiu Grecu s-a adresat Judecătoriei Motru, în cadrul dosarului 179/263/2011, pentru a ob- ţine încuviinţarea executării silite. Cerere ce de altfel i-a şi fost încuviinţată.

 

Trimis în judecată pentru nişte fapte produse când se afla în China

Nici ca procuror Grecu nu pare a avea o atitudine mai corectă. În noiembrie anul trecut, jurnalistul Narcis Daju a dezvăluit, în mediul online, modul cum a trimis procurorul în judecată un om care nici măcar nu se afla în ţara în perioada producerii faptelor.

„Încă o gherlă a procurorului Grecu, produsă în 2013 în colaborare cu Caragea (Viorel Caragea, fost șef al IPJ Gorj – n.r.), a fost descoperită abia acum de Înalta Curte de Casație și Justiție. În 2013, ing. Vasile Crețan, de la Motru, a fost trimis în judecată pentru niște fapte în legătură cu care a făcut dovada că nu avea cum să le săvârșească, întrucât în acea perioadă era plecat în China. După 2 ani, în 2015, Judecătoria Tg. Jiu a confirmat rechizitoriul produs de Grecu și l-a condamnat pe Crețan la doi ani și trei luni de închisoare cu suspendare, și i s-a pus sechestru pe toate bunurile.

Cu două zile în urmă, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în casație intentat de Crețan (cauza 69/1/2017), a dispus rejudecarea dosarului și anularea tuturor formelor de executare dispuse asupra bunurilor sale. Acest proces, care durează de 4 ani, i-a distrus viața fostului inginer, care și-a pierdut inclusiv locul de muncă de la CE Oltenia. Un alt inculpat din dosar, Benga Gheorghe Sandu, a decedat, între timp. Dar Grecu împarte în continuare „dreptatea”, imperturbabil, de multe ori în colaborare cu vechiul lui mentor”, a scris în urmă cu câteva luni jurnalistul gorjean.

Grecu confirmă că a participat la protestele de sâmbătă

Laurenţiu Grecu a fost indicat de cotidianul „România Liberă” ca fiind unul dintre organizatorii protestelor de sâmbătă. EVZ l-a contactat pentru a afla care este varianta sa. „Am participat într-adevăr la evenimentul de sâmbătă. Nu a fost un protest, ci o manifestare prin care am lansat acea rezolu- ţie, pe care am semnat-o şi eu. Totuşi, nu sunt printre organizatori. Nu am venit special pentru eveniment la Bucureşti, am mai avut şi alte treburi în oraş”, ne-a spus Laurenţiu Grecu. La întrebarea, ce îl deranjează mai concret la ceea ce se întâmplă cu legile justiţiei, procurorul gorjean a spus că tot ceea susţine şi el găsim în rezoluţie. Ca orice procuror de calibrul său, Laurenţiu Grecu a trecut şi prin „curtea DNA”.

În primăvara anului trecut, luna mai, CSM i-a aprobat detaşarea la DNA Piteşti. Totuşi, în luna octombrie a anului trecut el a cerut revenirea la Parchetul de pe lângă judecătoria Târgu-Jiu.

 

Avocaţii din Europa, îngrijoraţi de ingerinţa SRI în justiţie

Judecătorul Dana Gîrbovan, preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), a anunţat, ieri, că Federaţia Barourilor Europene, reprezentând peste 1 milion de membri avocaţi, îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de ingerinţa SRI în justiţia din România.

„Adunarea Generală a Federaţiei Barourilor Europene, care reprezintă 250 de barouri membre totalizând peste 1 milion de avocaţi membri, şi-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la dreptul de acces al cetăţenilor români la o instanţă liberă şi independentă, precum şi cu privire la situaţia judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor din România, luând notă că există o ingerinţă în independenţa judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi în administrarea justiţiei ca urmare a intruziunii Serviciului Român de Informaţii în activitatea judecătorilor şi procurorilor prin încheierea protocoalelor de cooperare între acest serviciu secret şi Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel şi Parchetul General”, a scris şefa UNJR pe pagina personală de Facebook.

Judecătorul clujean scrie că astfel „avocaţii europeni se raliază poziţiilor publice exprimate şi de magistraţii europeni, începând cu 2015, prin care aceştia atrăgeau atenţia că ingerinţa SRI în justiţie încalcă grav regulile statului de drept, independenţa justiţiei şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor români. Aşa cum am mai spus, este momentul că adevărul, tot adevărul ascuns după 1989, să iasă la iveală, pentru a ne elibera de metehnele justiţiei comuniste de sorginte sovietică şi a ne însănătoşi ca justiţie şi societate”.