Actualul manager al Operei Naționale din Iași este în cărți pentru șefi a Operei Naționale, după ce un ministru și trei directori nu au reușit să soluționeze scandalul care ține de săptămâni bune.
Numele lui Beatrice Rancea a apărut și acum vreo două săptămâni, ca variantă pentru conducerea operei bucureștene. Un alt nume vehiculat a fost cel al regizorului Andrei Șerban. Dar iată că, ieri, a apărut informația că Andrei Șerban este cel care o recomandă pe Beatrice Rancea.
Anunțul a fost făcut de vicepremierul Vasile Dâncu, care s-a întâlnit marţi cu reprezentanţi ai angajaţilor Operei Naţionale Bucureşti. „Maestrul Andrei Șerban mi-a făcut recomandarea pentru doamna Beatrice Rancea, actualmente director al Operei din Iași, un profesionist de excepție și un manager de succes. Am vorbit cu Beatrice Rancea și nu a refuzat, de principiu, această propunere”, a spus Dâncu.
Urgențele discutate la ONB au fost: numirea urgentă a unui interimar „competent” şi separarea instituţională, prin Hotărâre de Guvern, a Operei Naţionale din Bucureşti de Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian”, o altă supărare mai veche a artiștilor. Acum, ochii tuturor sunt îndreptați către noul ministru al Culturii, care „să numească un management performant la Operă”, după cum afirma dirijorul Tiberiu Soare.
Opera Naţională Bucureşti a fost scena unor conflicte deschise între noua conducere numită de fostul ministru al Culturii Vlad Alexandrescu, dirijorii Vlad Conta şi Tiberiu Soare, şi balerinul Johan Kobborg, care avea atribuţii de coordonare a Companiei de balet.
Arta, înainte de toate
Beatrice Rancea și-a început cariera la Opera Națională din București în anul 1980, unde a fost prim solistă până în 1992. În urma unei accidentări, a trebuit să renunțe la balet (făcuse balet de la 4 la 30 de ani, după cum mărturisește într-un interviu), dar cu extraordinarul său simț artistic, cu toată ființa dedicată artei, Beatrice Rancea a devenit regizor de teatru, regizor TV, a jucat în filme, este coregraf, interpret, scenarist, dramaturg. Este asistent universitar, la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București. A lucrat ani buni în Ungaria, unde a lăsat urme adânci în arta maghiară. De exemplu, în 1995, spectacolul „Maestrul și Margareta”, dramatizare de Beatrice Rancea după Mihail Bulgakov, din cadrul Festivalului de Teatru Zsambek, a fost considerat de critica de specialitate drept cea mai bună producție teatrală a stagiunii din Budapesta. Exemplele pot continua. Cum va fi cu Opera din București? Rămâne de văzut. Ieri am căutat- o pe Beatrice Rancea, dar era foarte ocupată cu pregătirea unei premiere la Opera din Iași. Ceea ce arată, încă o dată, că apa trece, pietrele rămân, adică arta, înainte de toate.
Recomandările noastre
