Acreditat încă din martie 2016, Centrul de transplant pulmonar din cadrul Spitalului Sfânta Maria din București a primit, în sfârșit, undă verde din partea autorităților. Mai precis, a început procedura de deblocare a fondurilor necesare realizării primei operațiuni de transplantare

Proiectul primului centru de transplant pulmonar din România, poate unul dintre cele mai controversate inițiative din istoria medicinei noastre, a intrat în linie dreaptă. Blocat anul trecut prin neacordarea sumelor indispensabile realizării transplantului propriu- zis, proiectul a fost validat financiar - după un scandal uriaș, întins pe durata unui an - de Florian Bodog, actualul ministru al Sănătății. „Am intrat în normal”, consideră Narcis Copcă, managerul Spitalului Sfânta Maria. Care sunt următorii pași? Chirurgul Narcis Copcă a detaliat: „După oficializarea comisiei de evaluare, urmează examinarea și evaluarea pacienților, apoi întocmirea listei de așteptare, în funcție de gravitatea cazurilor. După toate acestea, dăm drumul la treabă. Ne-am propus să realizăm cinci transplanturi în acest an. Este important să avem și donatori potriviți”.

Prețul unui transplant pulmonar la „Sfânta Maria”

Cât vor plăti românii pentru fiecare pacient transplantat la „Sfânta Maria”, ținând cont de faptul că pentru fiecare pacient operat la Clinica AKH din Viena statul achită o factură de aproximativ 120.000 de euro? „Am stabilit ca pentru fiecare pacient transplantat la noi, să ni se aloce o sumă cuprinsă între 87.000 și 88.000 de euro, în funcție de fluctuațiile monedei europene. În străinătate am văzut facturi, pentru aceeași operațiune, a căror valoare varia de la 55.000 de euro (cazurile simple) la 380.000 de euro (cazurile extrem de complicate)”, susține dr Narcis Copcă. „E adevărat, poți avea un transplant care să coste 44.000 de euro, urmat de altul, mai complicat, care să se ducă la 150.000 de euro. Trebuie să ne încadrăm într- o medie. Vom emite factură pentru fiecare ac, fiecare seringă, fiecare fir”, spune managerul Narcis Copcă.

Fără onorarii pentru medici în primul an

De remarcat că banii alocați de Ministerul Sănătății pentru un transplant în țară sunt mai puțini decât solicitase inițial echipa de la Spitalul Sfânta Maria - 102.000 euro. Explicațiile pentru diferența dintre suma inițială și cea actuală ar fi următoarele: „87.000- 88.000 de euro pentru un transplant, atât cât am stabilit acum, sunt banii alocați exclusiv acestei operațiuni. Am exclus onorariile medicilor, ale anesteziștilor etc. Cu alte cuvinte, în primul an de activitate, echipa de specialiști va munci fără să fie plătită. O va face gratis. Și gândiți-vă că sunt implicați doar oameni supra-specializați, care se trezesc în miez de noapte sau când se nimerește pentru a recolta plămânii din vreun spital aflat la sute de kilometri de casa lor”, continuă chirurgul Narcis Copcă.

Curtea de conturi le-a propus o grilă de 10-15% din valoare unui transplant

Deși echipa de la Sfânta Maria a promis că va opera gratis în primul an, Curtea de Conturi pregătește deja o grilă de recunoaștere a eforturilor oamenilor implicați în activitatea de transplant pulmonar. „Se vorbește de un procent cuprins între 10 și 15% din valoarea unui transplant. Nu este mult, pentru că banii vor fi împărțiți între mai multe persoane. Vă dați seama ce recompensă va ieși când se vor împărți, de exemplu, 10% din 44.000 de euro la 10 oameni! Și, oricum, din câte am înțeles asta va fi valabil după primul an de activitate”, ne-au dezvăluit surse medicale.

Igor Tudorache va superviza operațiunile

Echipa de medici care va efectua transplant de plămâni la „Sfânta Maria” va fi coordonată de Igor Tudorache, chirurg cu 300 de asemenea intervenții în palmares, în prezent conducătorul Secției de transplant pulmonar de la Clinica din Hanovra (Germania). Tudorache este dispus să revină definitiv în România. Din echipa care va lucra sub conducerea acestuia mai fac parte chirurgii Narcis Copcă și Cezar Stroescu, anestezistele Laura Popa, Carmen Constantin, Iuliana Barbu și Antoanela Văduva, dar și recoltatorul Dragoș Chiriță.

Recuperarea se va face la Spitalul Colentina

După intervenția chirurgicală urmează o perioadă critică pentru pacientul transplantat, când fiecare acțiune de recuperare trebuie supravegheată și condusă cu foarte mare atenție. Aceste operațiuni nu vor fi întreprinse însă la Spitalul Sfânta Maria, ci la Spitalul Colentina, unitate medicală implicată în procesul transplantului pulmonar. „E adevărat, recuperarea se va face la Colentina, sub conducerea unei alte echipe, conduse de Marius Balea. Dânsul are contract și cu Sfânta Maria și ne va asista ori de câte ori va fi nevoie. Știu că s-a discutat aprins pe această temă, cum că nu-i normal ca recuperarea să se facă în alt spital... Dar eu vă spun că la Clinica din Hanovra, de exemplu, acolo unde echipa noastră a făcut și face practică, recuperarea se face la 80 de kilometri de clinică și nu este nicio problemă. De asemenea, vom mai fi ajutați de Dragoș Bumbăcea, conferențiar, care a tratat mulți dintre pacienții transplantați la Viena”, ne-a declarat dr Narcis Copcă.

„Acordul cu spitalul AKH din Viena este strict verbal, nu s-a parafat nimic, deocamdată”

Săptămâna trecută, ministrul Sănătății, dr. Florian Bodog, anunța cu surle și trâmbițe că „am primit o scrisoare oficială de la șeful Clinicii de transplant de la AKH Viena și vă anunț că situația este deblocată”. Apoi adăugă că, pentru moment, austriecii vor face doar 10 transplanturi pentru români, „5 pacienți fiind acum în evaluare la domnul profesor Klepetko”. Însă, în realitate, e adevărat doar pe jumătate, spun, pentru EVZ, surse din spitalul austriac.

„Nu mai cred în promisiuni”

„Acordul cu AKH este strict verbal, nu s-a parafat nimic, n-au bătut palma, deocamdată. Prof. Univ. Dr. Walter Klepetko (coordonatorul Clinicii de Transplant pulmonar de la AKH - n.r.) și echipa sa nu vor accepta să facă transplant pentru cei 10 pacienți până nu negociază și nu semnează un acord cu partea română. Și va fi un acord dur, pentru responsabilii de aici, de la Viena, nu mai cred în promisiuni, vor să vadă că statul român și medicii din România își respectă angajamentele luate”, spun sursele citate. Aceiași oameni spun că Viena nu e deloc impresionată de anunțul ministrului Bodog că în România s-a înființat programul național de transplant pulmonar. „Vor să vină echipe la training ca să fie siguri că România va fi centru de transplant real și perfect funcțional, nu cum s-a întâmplat în Ungaria, unde s-a deschis clinică și s-a închis după două luni, pentru că le-au murit pacienți. Aici contează calitatea serviciilor. La clinica din AKH, reușita transplanturilor e de aproape 100%, nu se joacă cu viața pacienților”.

Unde e programul național?

De cealaltă parte, statul român pare să nu se grăbească să facă astfel de intervenții la București, la Sf.Maria. Deși, în sine, programul național de transplant pulmonar a fost aprobat săptămâna trecută printr-o Hotărâre de Guvern, curios, Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări de Sănătate (CNAS) au intrat în... silenzio stampa. Ministerul nu a detaliat nimic. CNAS, în schimb, a transmis un comunicat în care punctează nouățile din respectiva hotărâre, dar în document nu există sintagma „transplant pulmonar” sau vreo referire la acest program proaspăt lansat. (Dana Lascu)