Avem în acest moment, pentru prima dată în istorie, şase jucătoare de tenis în top 100 mondial, dar nu deţinem o arenă unde să se desfăşoare turnee la cel mai înalt nivel

Arenele Progresul”, cunoscute şi ca „Arene BNR”, construite, în „Parcul cu Platani” din strada Dr. Staicovici nr. 42-48, special pentru a găzdui finala Cupei Davis din 1972, în care echipa noastră, formată din Ilie Năstase şi Ion Ţiriac, a întâlnit reprezentativa SUA, zac în paragină de ani buni.

BNR vrea un schimb

Cel mai important complex de tenis din ţară se află, de facto, în posesia Băncii Naţionale care, după 2007 nu mai poate investi acolo, deoarece în urma aderarării României la UE a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale. Iar legislația europeană obligă BNR să se canalizeze pe obiectivele strict specifice unei bănci centrale, respectiv stabilitatea prețurilor și, în paralel, stabilitatea financiară, ceea ce-i limitează capacitatea să se implice financiar în activități care exced acestor obiective. Însă, deşi susţine că a iniţiat demersuri încă din anul 2014 privind transferul de proprietate către Guvern a perimetrului delimitat de străzile Dr. Staicovici şi Dr. Lister, destinat activităţilor sportive, nimic nu s-a întâmplat.

​

„Uite că se poate şi fără bani!”

BNR vrea să facă un schimb de terenuri, aşa cum a rezultat din audierea, în luna octombrie 2017, la comisia economică a Senatului, a viceguvernatorului Eugen Nicolăescu. Reprezentanții BNR i-au convins pe senatori că, pentru ca un astfel de schimb de terenuri să poată avea loc, Parlamentul trebuie să adopte o lege care să instituie cadrul legislativ al procedurii de compensare, banca centrală fiind o instituție independentă și având nevoie de o lege specială în acest sens. Potrivit viceguvenatorului Nicolăescu, BNR ar trebui să primească în compensare o serie de suprafeţe pe care în prezent deține diverse imobile, dar pentru al căror teren nu are drept de proprietate.

„Uite că se poate şi fără bani! În urma audierilor de la Comisia Economică a reprezentanţilor BNR, în frunte cu viceguvernatorul Eugen Nicolăescu, am stabilit sa iniţiem rapid un proiect de lege de compensare a unor suprafeţe de teren care să permită BNR să cedeze terenurile de sport din Complexul Sportiv BNR, primind în schimb suprafeţele de teren pe care în acest moment există oricum nişte imobile aparţinând BNR. Pe scurt, Guvernul nu dă niciun leu!”, a scris atunci Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei Economice din Senat, pe contul său de Facebook.

Legea trocului

Pe 14 decembrie, senatorii social-democraţi Şerban Nicolae, Gheorghe Marin şi Ştefan Radu Oprea au depus un proiect de lege potrivit căruia un teren de 16.210 metri pătraţi şi construcţii de circa 9.700 metri pătraţi, respectiv arena centrală cu tribună, terenuri de antrenament şi alte terenuri de tenis, un restaurant, o cafenea şi un depozit, vor fi cedate Ministerului Tineretului şi Sportului, iar BNR ar urma să primească, la schimb, terenurile din Bucureşti pe care se află Institutul Bancar Român, Centrul de Perfecţionare Profesională şi Activităţi Sociale al băncii centrale şi două structuri organizatorice din centrala BNR, precum şi terenul din Târgu Mureş pe care este situat sediul teritorial din localitate al băncii. Şi efectul acestei iniţiative a rămas egal cu zero.

Ţiriac şi Năstase cer la tribunal deposedarea BNR

Mari tenismeni ai ţării, în frunte cu Ion Ţiriac şi Ilie Năstase, exasperaţi că eforturile lor de ani de zile de a reda Arenele tenisului de performanţă nu au avut niciun rezultat, au cerut în instanţă, pe 18 decembrie, să se constante că dreptul de proprietate asupra Arenelor de Tenis şi asupra terenului pe care acestea se află nu aparţine BNR, ci Statului Român. Acţiunea este înregistrată la Tribunalul Bucureşti sub numărul de dosar 47451/3/2017, iar în judecată, pe lângă Banca Naţională, au fost chemate şi Ministerele Sportului şi Finanţelor Publice.

Primăria nu a reconstituit dreptul de proprietate

În susţinerea lor că BNR nu este proprietara Arenelor, petiţionarii invocă faptul că trecerea, în 1991, a Arenelor de la MTS la BNR, în baza unui Protocol, nu a fost legală, iar organele de control ale Guvernului au constatat aceasta încă din 1992. Ei precizează că BNR ar fi dobândit dreptul de proprietate în lipsa unui act emis sau încheiate în mod valabil după 1989 şi că documentele încheiat anterior anului 1948 nu pot reprezenta un titlu valabil al BNR asupra Arenelor. Aşa că, Banca Naţională deţine cel mult un drept de administrare asupra lor. Mai mult, Notificarea de restituire a Arenelor, depusă de BNR la Primăria Capitalei în 2001, „denotă confuzia existentă inclusiv la nivelul BNR privind titularul dreptului de proprietate”.

În plus, „prin faptul că în cartea funciară aferentă Arenelor de Tenis nu se menţionează decât acte de proprietate anterioare anului 1948, se confirmă că BNR nu deţine în prezent dreptul de proprietate asupra Arenelor de Tenis, iar eroarea sau neînţelegerea situaţiei de fapt s-a perpetuat inclusiv în înregistrările la cartea funciară”.

Solicitarea a fost respinsă de Primăria Municipiului Bucureşti pe 19 noiembrie, dar Banca Naţională a înscris imobilul în Cartea Funciară în 2015.

„Statul versus statul”

Ion Ţiriac şi ceilalţi contestatari aduc în sprijinul acţiunii lor în justiţie şi o Decizie a Înaltei Curţi, nr.506/2014, prin care s-a stabilit cu putere de lucru judecat, într-o altă cauză, că patrimoniul BNR dinaintea perioadei comuniste nu mai are nicio relevanţă juridică, întrucât a fost preluat de către Statul Român între timp, iar actele din acea perioadă nu pot fi invocate în prezent pentru a justifica dreptul de proprietate.

„Pentru a justifica existenţa, în patrimoniul său, a dreptului de proprietate asupra imobilului litigios, recurenta (BNR – n.red.) a susţinut şi nevalabilitatea titlului de preluare al statului. Însă, aşa cum corect au apreciat şi instanţele anterioare, în cazul preluării de către stat a unor bunuri din proprietatea unei autorităţi publice a statului, o atare autoritate nu poate contesta validitatea titlului statului, întrucât astfel s-a ajunge la o ipoteză de tip „statul versus statul”, acesta fiind şi motivul pentru care art.3 alin. (2) din Legea nr. 10 exclude calitatea instituţiilor publice de a reclama pierderea unor proprietăţi în perioada regimului comunist, ca urmare unui abuz al statului.

În concluzie, neexistând o perpetuare a dreptului de proprietate în patrimoniul BNR din 1937 până în prezent, acest drept trecând din patrimoniul băncii în cel al statului (…) instanţa de apel a pronunţat o hotărâre cu aplicarea corectă a legii, reţinând că reclamanta nu se poate legitima procesual activ nici în baza HG nr. 423/1991”, arată Înalta Curte în Decizia 506/2014.

BNR a cumpărat de la „Societatea de Dare la Semn Bucureşti”

Banca Naţională a României susţine că este proprietara terenului din str. Dr. Staicovici nr. 42-48 din anul 1946, fiind dobândit printrun act de vânzare-cumpărare de la „Societatea de Dare la Semn Bucureşti”, iar Arena Centrală de tenis, împreună cu alte construcţii amenajate pe terenul BNR, a fost preluată în proprietate de către BNR, cu plată, în anul 1991, de la Ministerul Tineretului şi Sportului. În prezent, acolo funcţionează un Centru de pregătire profesională, un spațiu restrâns de cazare cu circuit intern şi două spații de alimentație tot cu circuit intern.

Banca Naţională a dat echivalentul a 254 milioane de euro

Mugur Şteţ, fostul purtător de cuvânt al BNR, în prezent Director adjunct la Centrul de perfecţionare profesională şi activităţi sociale al BNR, care funcţionează în „Parcul cu Platani”, arăta într-un comunicat dat publicităţii pe 19 decembrie 2017: „În anul 1946, când şeful statului român era Regele Mihai I al României, Banca Naţională a României a cumpărat de la „Societatea de Dare la Semn Bucureşti” - prin actul de vânzare-cumpărare şi de schimb - terenul pe care se află astazi Centrul de perfecţionare profesională şi activităţi sociale. Valoarea plătită în anul 1946 de către BNR a fost de 2.250.000.000 de lei, echivalentul a peste 254 milioane de euro în anul 2017”.

Ministerul Sportului a primit 843.201,64 de dolari în 1991

În ceea ce priveşte Protocolul încheiat de Banca Naţională a României cu Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) în anul 1991, acesta a fost necesar pentru ca BNR să preia administrarea terenului care îi aparţinea de drept, iar MTS să poată primi banii investiţi în clădirile construite pe acest teren în perioada comunistă.

Banca Naţională a României a fost de bună credinţă atunci când a acceptat să plătească 51.435.300,00 de lei (843.201,64 USD), ceea ce reprezintă echivalentul a 1.275.000 EUR în 2017, pentru construcţiile realizate pe terenul respectiv în perioada în care nu a administrat BNR acest patrimoniu.

De altfel, cei care au citit Protocolul, subliniez, cei care au citit, au constatat chiar de la art.1 că se recunoaşte proprietatea Băncii Naţionale a României asupra acestui teren”.

Vodă Cuza a împropietărit „Societiea de Dare la Semn Bucuresci”

Sportul a început să fie practicat organizat în țara noastră abia în 1862, când Alexandru Ioan Cuza a înființat „Societiea de Dare la Semn Bucuresci” sau, cum i se va spune mai târziu, „Societatea Română de Arme și Dare la Semnu Bucuresci”. În 1865, Cuza dona „Societății de Dare la Semn”, prin Înalt Decret Domnesc un teren de 18 hectare, pe unde acum sunt Arenele BNR. În 1912 o parte a fost ocupată de Tenis Clubul Român, restul rămânând „Societății de Dare la Semn”, care avea să-l vândă, în 1946, Băncii Naționale.

Mihai Tudose: „Moștenire de pe undeva la mama BNR-ului”

Premierul Mihai Tudose (foto) a declarat, în octombrie, că Guvernul ar putea cumpăra Arenele BNR, pe care să le dea în administrare Primăriei Generale, el precizând că a discutat subiectul recuperării complexului sportiv și cu Simona Halep, Ilie Năstase și Ion Țiriac.

„Am constatat că Arenele BNR, evident că le-a primit moștenire de pe undeva la mama BNR-ului, că le-a luat de undeva, nu le-a luat de la un minister – undeva, în negura istoriei, se pare că nu mai există nicio hârtie și că Arenele au venit la pachet cu nu știu ce clădire. Am rugat pe cineva să cerceteze.

Am înțeles că sunt la vânzare. O să vedem, am înțeles că e vorba de vreo 30 și ceva de milioane, ceea ce pe mine m-a suit pe pereți”, a spus Mihai Tudose, referindu-se la discuțiile legate de dreptul de utilizare a Arenelor BNR.