Editura Evenimentul si Capital

AMINTIRILE unui diplomat român în țările nordice, dinainte și din timpul celui de al DOILEA RĂZBOI MONDIAL

În septembrie 1948, Ana Pauker apărea pe coperta revistei “Time" cu eticheta „Cea mai puternică femeie in viață”
Autor: | | 0 Comentarii | 739 Vizualizari

Licenṭiat în drept la Universitatea din Bucureşti, Alexandru Leist a fost angajat la Ministerul Afacerilor Străine la sfârșitul anilor 1930.

A fost funcṭionar administrativ la legaṭiile noastre din Ţările Nordice. La venirea comunistei Anei Pauker ca ministru, Alexandru Leist a fost dat afară şi 23 de ani a lucrat ca normator în construcṭii. În 1997 el și-a depănat amintirile într-un interviu realizat de Mariana Conovici, care se păstrează în Arhiva de Istorie Orală a Radioului public.

„Ei bine, acum ai să te duci la Tallinn!„ Eu am mulţumit, era ordin de la Cugler, el era prim secretar şi eu eram funcţionar administrativ. […] Şi imediat am deschis Larousse-ul să văd care dintre alea trei este Estonia, e mai la mijloc… şi atunci am văzut. […]

Am plecat iarna, am făcut o plimbare frumoasă prin Berlin; am scăpat vaporul din nord, noroc că ştiam nemṭeşte, un hamal m-a învăţat ce să fac şi m-a aşteptat vaporul care făcea legătura între Germania şi Ţările Baltice – adică Tallinn – şi cu un vaporaş m-am dus până la… nu ştiu, două zile, sau o zi şi ceva a durat excursia până am ajuns la Tallinn.

Acolo ce post ocupaţi?

Tot funcţionar adminstrativ. Ştiţi prea bine, nu-i aşa, că până după război, noi aveam numai legaţii; dar îmi aduc aminte – că asta trebuie să fi fost în… ’39 – […] împărţeam lucrările cu domnul Davidescu. […] Ei, de multe ori m-am gândit: pe ce am căpătat eu bani în anii aceştia?! Pentru că în ţările astea rar venea câte un românaş… Ştiu că în Finlanda aveam o familie de români tocmai din nord. O dată a venit Joseph [Schmidt], tot la Helsinki a fost, cântăreţul acela originar din Bucovina, cunoscut pentru Un cântec străbate lumea. Va să zică prea multă lume nu se abătea pe acolo ca sa zici că ai afaceri consulare! La Tallinn eram eu cu ministrul şi atunci [rezolvam] toate problemele administrative, poate mici corespondenţe, totul făceam cu ministrul împreună, numai că eu nu aveam cheia de la cifru pe vremea aceea. Mi-aduc aminte că mai târziu, toţi câţi erau – eu eram ăl mai mic dintre ăi mari – şi aveam şi cifru şi arhiva politică, toate le aveam la mâna mea, dar asta a fost la Sofia, asta a fost la Helsinki. […]

La Tallinn am stat 15 luni de zile. […]

Legaţia de la Tallinn a fost apoi închisă, a preluat Helsinki. Ţin minte, cu Davidescu… parcă ţin minte cum căram noi arhivă şi duceam la un foc improvizat acolo, hârtiuţă cu hârtiuţă, tot, tot! S-a distrus totul, nimeni nu putea să mai găsească vreo însemnare, nimic! Dânsul a plecat mai devreme şi eu am mai rămas, ştiu că am expediat un plic cu corespondenţă diplomatică, sigilat, pesemne că ultimele hârtii ce a am mai avut de făcut. Am plecat cu vaporul, un vaporaş la Helsinki. Acolo, altă lume!

Deci în timp ce eraţi la Tallinn aţi primit numirea la Helsinki?

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate