Alunecare de teren pe drumul spre Regia. Ghinioanele se ţin lanţ pe drumul spre Sarmizegetusa dacică

Alunecare de teren pe drumul spre Regia. Ghinioanele se ţin lanţ pe drumul spre Sarmizegetusa dacică

O alunecare de teren ce a început cu cinci zile în urmă aproape că a blocat accesul turiştilor spre Sarmizegetusa Regia, la finele săptămânii trecute. Administratorii monumentului se tem că evenimentul e doar începutul unei probleme greu de gestionat.

Conform lui Vladimir Brilinsky, de la mijlocul săptămânii trecute, au tot început să cadă bucăţi de rocă şi pâmânt pe porţiuea de drum spre Regia pe care este permis doar accesul pietonal pentru turişti. Vineri a avut însă loc o alunecare de teren în toată regula, fenomen care nu s-a oprit nici sâmbătă.

Lărgire cu efect neaşteptat

„Am încercat, la început, să curăţăm noi, cu mâinile goale zona astfel încât să se poată trece măcar cu pasul. Maşinile administraţiei şi Jandarmeriei au rămas blocate sus, la intrarea în obiectiv. Astăzi (duminică – n.red.) este un utilaj care acţionează în zonă”, spune Brilinsky. Administratorul Sarmizegetusei Regia adaugă că un asemenea fenomen nu a mai avut loc în zonă, în ultimii 30 de ani. Foarte probabil, alunecarea de teren a fost provocată de proiectul de modernizare a drumului. „Acolo drumul a fost destul de îngust şi nu au fost probleme. În momentul în care s-a făcut modernizarea, s-a intervenit destul de brutal în versant. Acolo sunt roci de micaşist care pleacă aşa cum vrea apa. Mai sunt cel puţin patru locuri în care fenomenul se poate repeta. Eu unul mă tem să nu avem incidente şi mai grave, pentru că încă este destul de multă zăpadă, sus, la Regia. Topirea bruscă a zăpezii a contribuit şi ea la alunecarea de teren. O să punem oameni în zonă şi o să amplasăm panouri de avertizare, pentru că nu putem să închidem, pur şi simplu, obiectivul turistic”, adaugă Vladimir Brilinsky.

Un proiect executat pe repede-nainte

Cei 18 kilometri de drum judeţean din satul Costeşti până la Sarmizegetusa Regia au fost modernizaţi în doar 4 luni, în toamna lui 2015. La început, oficiali ai Consiliului Judeţean au reclamat deficienţe de proiectare. Procedura de licitaţie pentru desemnarea unei firme care să execute lucrarea s-a finalizat abia în iulie 2015. Valoarea totală a proiectului a fost estimată la 41 de milioane de lei, cea mai mare parte a sumei provenind din fonduri europene. Câştigătoare a licitaţiei a fost desemnată firma care a venit cu cel mai mic preţ: 18,2 milioane de lei. Lucrările efective au început abia în septembrie, constructorii fiind puşi sub presiune. În cazul în care proiectul nu era gata până la 31 decembrie, se pierdeau banii europeni. S-au şi pierdut, o parte: 600.000 de lei plătiţi, până la urmă, din bugetul Consiliului Judeţean.

Lipsa unei soluţii eficiente de stabilizare a versantului pe porţiunea pietonală de 800 de metri de la capătul superior al drumului nu e singura problemă a proiectului. La început, peste 40 de stâlpi au fost „uitaţi” pe traseul variantei lărgite a drumului. Mai bine de jumătate din cele 16 parcări amenajate de-a lungul celor 18 kilometri sunt inutile pentru că se află la distanţă mare de obiectiv. În plus, locurile de parcare au o lungime de doar 3,5 metri, cu un metru mai scurtă decât lungimea unui autoturism obişnuit. În plus, pe ultimii săi patru kilometri, drumul are o singură bandă.

În vara anului trecut, acelaşi drum a fost rupt de o viitură, însă rezultatele expertizei tehnice solicitată de CJ Hunedoara au arătat că, în această situaţie, nu a existat vreun viciu de execuţie sau proiectare.