După evitarea falimentului Greciei şi Irlandei, minţile luminate ale UE caută soluţii pentru a menţine moneda unică puternică. Însă nu le găsesc.

Dispariţia euro nu este de neimaginat, ci este doar foarte scumpă. Iar din cauză că liderii din zona euro refuză să accepte posibilitatea că euro ar putea cădea, ei eşuează să aplice măsurile necesare pentru a-i preveni colapsul, se arată într-o analiză publicată de "The Economist". Analiştii şi economiştii se feresc să descrie ce s-ar putea întâmpla dacă zona euro s-ar destrăma.

O idee despre ce se va întâmpla, însă care sună mai degrabă ca o ameninţare, este declaraţia cancelarului german Angela Merkel - "Dacă euro va eşua, Europa va eşua".

După salvarea Greciei de la faliment, printr-un ajutor de 110 miliarde euro, şi după acordarea unui pachet de 85 miliarde euro pentru Irlanda, Uniunea Europeană este din ce în ce mai divizată. Sunt aşteptate probleme şi în Spania şi Portugalia.

Liderii europeni nu reuşesc să găsească soluţii comune de salvare a statelor vulnerabile, iar între timp populaţia începe să nu mai creadă în viitorul monedei unice.

Soluţia stimulării consumului

Florian Libocor, economist-şef la BRD, evită să construiască scenarii pesimiste în legătură cu viitorul zonei euro. În ceea ce priveşte posibilitatea unui faliment al euro, el spune că la fel de bine se poate discuta şi despre colapsul dolarului şi al economiei americane.

"Problemele nu sunt cu nimic mai prejos în SUA, dimpotrivă. Părerea mea este că niciunul din cele două scenarii nu se va materializa şi că astfel de discuţii sunt benefice doar pentru a da o preocupare şi a ţine trează imaginaţia unora", a explicat Libocor, pentru EVZ.

Înainte de a ne gândi la modificarea sau demolarea construcţiei, ar fi bine să o finalizăm, precizează el. Potrivit oficialului BRD, economia zonei euro are nevoie de reforma sistemelor de pensii. Alături de aceasta, soluţia constă în prudenţa cheltuielilor bugetare, revigorarea pieţelor de desfacere din UE şi stimularea consumului, spune el.

Puternici versus slabi în UE

Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, au declarat, la finele săptămânii trecute, că se opun majorării fondului de salvare european în valoare de 440 miliarde euro şi au respins ideea emiterii de obligaţiuni comune.

În regiunea euro există "slăbiciuni structurale" care trebuie rezolvate, a declarat Merkel, la Freiburg, unde a avut o discuţie cu Sarkozy înainte de summitul UE care va începe joi, relatează Bloomberg.

Doar o treime dintre nemţi au o mare încredere în moneda euro, iar 47% dintre ei doresc ca Germania să revină la marcă, potrivit unui sondaj din aprilie.

Fostul europarlamentar Daniel Dăianu declara recent că dispariţia euro ar avea consecinţe dramatice. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla dacă politicienii nu vor accepta compromisuri.

La rândul său, Florian Libocor consideră că statele cu probleme trebuie ajutate, "însă con diţionat şi limitat. Sprijinul tre buie acordat în schimbul ajustărilor şi reformelor".

Cum pot ieşi statele din zona euro

Principalul motiv pentru care o ţară şi-ar dori să iasă din zona euro este redobândirea independenţei monetare şi stabilirea propriei politici monetare.

Reintroducerea vechilor monede ar fi dificilă, dar nu imposibilă, potrivit "The Economist". Guvernul ar trebui să dea o lege potrivit căreia salariile bugetarilor şi datoriile statului vor fi achitate în moneda naţională, pentru care va fi fixat un curs oficial de conversie. Atenţie, colapsul euro ar putea cauza căderea unor bănci în economiile mai slabe, deoarece populaţia şi-ar putea muta depozitele în afară.

În contextul acestor dificultăţi, supravieţuirea UE şi a pieţei comune ar fi sub semnul întrebării. Cu toate acestea, unii specialişti analizează ceea ce pentru alţii este de neconceput. "Dacă acesta este tipul de club care devine euro, probabil că Germania ar trebui să îl părăsească." ANGELA MERKEL, cancelarul Germaniei

PREVIZIUNI

Lumea, în criză până în 2018

Statele lumii vor rămâne în recesiune până în anul 2018, estimează un fost oficial al FMI, japonezul Eisuke Sakakibara, supranumit şi "Mr. Yen", după ce a gestionat, timp de doi ani, politica valutară a Japoniei.

"Lumea se îndreaptă către o recesiune structurală pe termen lung, o reminiscenţă din anii 1870", a declarat fostul ministru japonez de finanţe. El motivează scăderea economică prin faptul că guvernele pun austeritatea fiscală mai presus de restabilirea unei creşteri stabile.

Datele recente privind Japonia şi SUA, la care se adaugă turbulenţele financiare din Europa, conturează posibilitatea unei noi recesiuni globale în 2011, se arată într-o analiză Bloomberg. În acest context, prioritatea Europei este să convingă investitorii că zona euro nu se va destrăma, se arată în analiză.